Cine are o dietă vegană bună?

A deveni vegan este o decizie importantă. Mulți aleg de la sine o dietă complet bazată pe plante, în timp ce alții sunt forțați să abandoneze alimentele de origine animală din motive de sănătate. Sigur, spre deosebire de dietele de modă, o dietă vegană este cu siguranță benefică fie pentru bolile de inimă, fie pentru obezitate, dar numai dacă proiectarea dietei este precedată de o planificare serioasă.

Mulți oameni confundă termenii de vegetarian și vegan, deși punctul ambilor este că adepții lor nu consumă carne. Diferite variante ale dietei vegetariene sunt diferențiate în funcție de ce ingrediente derivate din animale sunt incluse în alimentele consumate în plus față de dieta vegetală. Ovo-lacto-vegetarianul mănâncă ouă și produse lactate, în timp ce lactovegetarii nu mănâncă ouă, ci mănâncă produse lactate.

În cazul unei diete vegane, toate mesele sunt făcute din ingrediente pur vegetale. Pe lângă carne și produse lactate, veganismul exclude consumul de ouă, miere și, uneori, chiar și ciuperci.

Cercetările sugerează că veganismul poate avea multe beneficii pentru sănătate dacă este format din alimente formulate corespunzător. Pentru cei care au trăit o dietă bogată în carne și produse lactate pentru cea mai mare parte a vieții, consumul vegan poate duce la schimbări pozitive semnificative în organism, scrie Independent.

Primul lucru pe care îl poate observa un începător la o dietă vegană este că va avea mai multă energie după mese și chiar între mese.

Când înlocuiți carnea cu legume, fructe, cereale bogate în fibre și semințe oleaginoase, aceasta vă ajută corpul să mențină un nivel constant și ridicat de energie. Acest lucru se datorează faptului că aceste alimente cresc conținutul de vitamine, minerale și fibre al organismului și ajută la menținerea unui nivel de energie uniform. Spre deosebire de consumul de alimente de origine animală, atunci când simțim de obicei o scădere a nivelului de energie, oboseală și letargie.

Veganismul: o dietă pur vegetală Sursa: Shutterstock

Ce se întâmplă săptămâni după schimbare?

Este probabil ca schimbarea funcției intestinului să fie primul lucru pe care îl experimentăm după trecerea la o dietă vegană: sau va deveni mai regulat și mai sănătos, dar în perioada de tranziție, este mai frecvent să ne confruntăm cu balonarea. Acest lucru se datorează conținutului mai ridicat de fibre din dieta vegană și creșterii concomitente a carbohidraților corespunzători, precum și faptului că flora intestinală are nevoie de timp pentru a se obișnui cu noua dietă și se transformă.

În câteva săptămâni, simptomele neplăcute vor dispărea și vor începe modificări pozitive în tractul digestiv. Mai ales când dieta vegană nu constă din alimente procesate și carbohidrați rafinați, cum ar fi pâinea făcută cu zahăr adăugat și făină albă, ci cereale integrale, leguminoase, fructe, orez brun, legume fierte și crude.

O dietă vegană echilibrată fără alimente procesate poate avea un impact asupra pierderii în greutate, a sănătății cardiovasculare în câteva luni, ajutând la prevenirea bolilor de inimă și a accidentului vascular cerebral și la reducerea riscului de diabet.

Efectele dietei vegane pot fi resimțite în doar câteva săptămâni Sursa: Shutterstock

Cu toate acestea, trebuie să fim conștienți de faptul că nutrienți precum vitamina D, fier, zinc sau calciu pot scădea în organism. Pentru a preveni bolile cu deficit, este important să completați vitaminele și oligoelementele de mai sus cu un supliment natural sau dietetic. Legumele bogate în calciu sunt semințe de mac, varză și broccoli. În acest articol, veți găsi alimente care conțin mai mult calciu decât laptele.

Completare

De asemenea, este important ca dieta să fie bine planificată și echilibrată. În timpul digestiei, corpul uman descompune proteinele pe care le consumă, de origine animală sau vegetală, în aminoacizi și apoi le construiește pe ale lor.

Organismul nu poate produce nouă aminoacizi - aceștia sunt numiți aminoacizi esențiali - și trebuie ingerați. Proteinele animale conțin toate cele nouă, dar plantele nu, dar cu o dietă formulată corespunzător, ne putem umple cu ușurință corpul cu aminoacizi. Majoritatea proteinelor sunt conținute în leguminoase, semințe oleaginoase și cereale, dar fiecare este diferită. Dacă le combinăm, putem aduce proteine potrivite cu mesele. Nici nu este necesar să finalizați fiecare masă, este suficient să o includeți în alimentele consumate zilnic.

1. Fenin-alanină: calmant de stres, antidepresiv, supresor al poftei de mâncare, analgezic.
Conține: cereale, semințe de dovleac, migdale.

2. Histidina: joacă un rol în creșterea și reconstrucția țesuturilor, buna funcționare a sistemului nervos central, scade tensiunea arterială, crește producția de hormon de creștere, deci este esențială pentru copiii care urmează o dietă vegană.
Conține: orez, secară, nuci, ovăz, semințe de floarea soarelui.

3. Isoleucina: ajută la vindecarea rănilor și regenerarea leziunilor la nivelul mușchilor, echilibrează nivelul zahărului din sânge.
Conține: alge, soia, semințe oleaginoase.

4. Leucina: ajută la construirea mușchilor, încetinește atrofia țesutului muscular.
Conține: soia crudă, arahide, migdale, germeni de grâu, ovăz, fasole, linte.

5. Lizină: oase sănătoase, producție de colagen, stimulare imună, efect antiviral (de exemplu împotriva herpesului).
Conține: germeni de grâu, germeni de leguminoase, leguminoase.

6. Metionina: responsabilă pentru pielea, părul, unghiile sănătoase.
Conține: ovăz, alune, fistic, semințe de susan, spanac, cartofi, porumb fiert.

7. Treonina: dinți sănătoși, funcție hepatică adecvată, digestie, flexibilitate osoasă, cartilaj.
Conține: linte, semințe de susan.

8. Triptofan: responsabil pentru producerea de niacină (vitamina B3), somn adecvat, producerea de melatonină și serotonină, care afectează răspunsul la stres și starea de spirit a organismului, ca antidot pentru depresie și tulburări de panică.
Conține: tărâțe de grâu, fulgi de ovăz, avocado, leguminoase uscate, arahide, semințe de dovleac, semințe de floarea-soarelui, semințe de susan, curmale, smochine, prune, naut.

9. Valina: susține menținerea energiei celulelor noastre, are un rol în regenerarea țesuturilor, funcționarea sistemului imunitar, construirea mușchilor.
Conține: arahide, semințe de susan, linte.

Pe lângă proteinele complete, aportul de vitamina B12 este foarte important. Nu se găsește în forma sa naturală în niciun aliment de origine vegetală, deci ar trebui inclus în dieta vegană ca supliment alimentar. Vitamina B12 este esențială pentru funcționarea sănătoasă a sângelui și a celulelor nervoase, dintre care simptomele includ dificultăți de respirație, oboseală, memorie slabă, furnicături în mâini și picioare.

Este esențial un design atent și detaliat al dietei vegane; o dietă vegană bine echilibrată are și beneficii pe termen lung pentru sănătate.