Vand cana maro falsa

Actualizat: 12/10/2015 9:48 AM ->

Moștenirea văduvei poetului, Fanni Faludy (38), vinde moștenirea lui György Faludy († 96): pe 5 noiembrie, pune la dispoziție obiectele personale, decorațiunile și manuscrisele „Odiseului maghiar”, care nu au fost niciodată publicate până acum.

„Multe dintre lucrurile personale ale lui Gyurka, inclusiv cana și colierul său din piele, încep de la un preț inițial de cinci mii de forinți”, a spus văduva lui Blikk. În plus față de mobilier, picturi, manuscrise speciale, nepublicate, hainele lui Faludy, o revistă dedicată bărbaților de către un fotograf gol care stârnește marele scandal, Premiul Kossuth al poetului și alte premii sunt ciocănite, deși prețul lor inițial este deja piperat: unul și jumătate Oferta pentru ei începe de la 1 milion HUF.

Fanni Faludy, care a luat numele poetului, a mai spus că constrângerea a condus-o la licitație, deoarece nu putea crea camera memorială a soțului ei și trebuia să depășească moștenirea ei valoroasă din cauza lipsei de spațiu.

LISTA CITITORILOR

Manuscrisul poeziei 1918, de exemplu, începe de la 70 de mii de forinți. Un caiet de 9 pagini poate fi luat de norocosul ofertant pentru 225 de mii de forinți, văduva cere 150 de mii de forinți pentru volumul publicat la Püske din New York în 1980. Crucea Mică a Ordinului de Merit al Republicii Ungare are un gust de 30 de mii de forinți, iar cana de ceai de visiniu din care a băut poetul începe la un preț de pornire de 5 mii de forinți.

„Odiseul maghiar” s-a născut în 1910 și a murit în 2006. Chiar înainte de moartea sa, a susținut 30-40 de spectacole pe an și i-a plăcut să cunoască țara ca romancier.

Era mereu înconjurat de o imensă curiozitate. La vârsta de douăzeci și patru de ani, acest lucru nu era atât de tipic. La vârsta de 24 de ani, tânărul poet s-a instalat pentru editorul Grill Publishing, scriitorul Zoltán Horváth, și a oferit versiunile maghiare ale baladelor lui Francois Villon pentru publicare. Poeziile au fost publicate în Magyar Hírlap încă din 1934, totuși Horváth i-a spus tânărului Faludy: - Cine citește poezii astăzi, Gyurka? - și i-a spus nu tânărului poet.

Faludy nu a disperat, a împrumutat 280 de pengos de la prieteni și tată - salariul mediu a fost „200 pengos fix pe lună” - și a scos o mie de exemplare în privat. În ziua cărții din 1937, autorul a vândut volumul (pentru 2,80 pe exemplar) lui Sári Fedák înainte de Opera Pest, Zitei Szeleczky din Piața Vörösmarty și librăriei Népszava din Körút. În trei zile, publicul s-a grăbit.

Domaniczky Tivadar/Arhiv

- A fost o mare glorie, își amintește poetul, iar din cei 2.800 de pengos din vânzări, 800 au mers la distribuție și copii onorifice, dar mai am 2.000 de pengos. M-am gândit să sar la Lillafüred să mă odihnesc. Am fost la librăria lui Nemes Kiad (soția ulterioară a lui Szakasits) din Miskolc. O văd înflorind în vitrina magazinului sau douăzeci de exemplare ale cărții mele. De unde este acest lucru, întreb, la care este răspunsul: de la librarii din mediul rural. S-a dovedit că tipografia a tipărit trei mii de „bețe” pe lângă cele o mie de exemplare ale mele. Întreb tipografia la tipografie, sunteți dispus să depuneți mărturie în instanță pentru cazul meu? Numai dacă îi obțin un post de mecanic.

Volumul Villon este probabil din XX. Cea mai aventuroasă carte de poezie maghiară din secolul al XX-lea. Această ediție privată a fost urmată până acum de 46 de ediții noi. Știm, de asemenea, despre nenumăratele așa-numite probleme de piraterie. Emigranții au lansat, de asemenea, astfel de lucruri la Zurich, Stockholm și Tel Aviv, asigurându-se că postfața traducătorului a fost și acolo - pur și simplu nu au plătit o taxă pentru aceasta. Cartea a fost incendiată de Crucea Săgeții și a fost interzisă în epoca Rákosi-Kádár. După ce Faludy s-a întors acasă în 1946, după prima emigrare, el a putut să apară încă în '47 (ediția a 14-a!), Apoi a trebuit să aștepte patruzeci de ani până la următoarea versiune (samizdat), 1987. Apoi poetul cu părul alb ca zăpada s-a întors din nou acasă. Munca sa liberă și onestă - „Villon m-a acoperit și a stat în fața mea” - nu a putut fi ștearsă din memorie.

El și-a scris aventura interesantă în jurnal, Zilele mele fericite în iad, în limba engleză la Londra în 1962, care a apărut și în Samizdat în 1987. Ediția germană a eșuat, deoarece a fost erotică și nu a fost recomandată tinerilor de către recenzori. În Danemarca, pe de altă parte, a devenit un bestseller tocmai datorită momentelor erotice. Din cauza „considerațiilor” de război, partea marocană a fost omisă din ediția franceză din cauza „considerațiilor” de război. Iadul. 2000, și viitoarea continuare a unui XX pe scară largă. secolul se umflă într-o lucrare sumară. S Faludy poate ieși din „umbra” lui Villon cu jurnalul său emoțional, aventuros, aproape la scară de Odiseu.

Mai multe detalii noi despre poetul aventuros sunt disponibile aici.