Introducere în sănătatea nutrițională

Introducere în sănătatea nutrițională Rolul nutriției în dezvoltarea bolilor cardiovasculare și a cancerului

cantitatea și calitatea alimentelor pentru sănătate Consultarea OMS/FAO a experților în dietă, nutriție și prevenirea bolilor netransmisibile. (1989, 2002 Geneva) cantitatea și calitatea alimentelor este un factor determinant fundamental al sănătății nutriția este un factor determinant major al dezvoltării bolilor cronice netransmisibile Recomandarea valorilor de referință ale aportului de nutrienți pentru prevenirea bolilor cronice netransmisibile Strategic orientări și recomandări pentru politica de sănătate și programele de sănătate publică

Îmbunătățirea alimentației și a nutriției Dezvoltarea economică Îmbunătățirea alimentației și a nutriției (calitate și cantitate) Îmbunătățirea sănătății Îmbunătățirea generală a nutriției (creșterea înălțimii) Eliminarea/reducerea malnutriției Boli Reducerea infecțiilor acute și cronice de origine alimentară crește speranța de viață

Speranța de viață la naștere, 1965 și 1998

Modificări ale calității în producția și procesarea alimentelor Dezvoltare economică Modificări ale calității în procesarea producției de alimente Distribuția în vânzări Dieta „abundentă” de tip occidental Consum excesiv de alimente bogate în energie bogate în grăsimi și zahăr Consum redus de carbohidrați complex

Boli cronice legate de dietă (DRCD) boli coronariene boli cerebrovasculare anumite tipuri de cancer diabet zaharat calculi biliari carie boli gastro-intestinale boli osoase și articulare

Boli gastrointestinale cronice diverticuloză (20% din populație peste 40 de ani) constipație hemoroidă (10% din adulți, 20% din vârstnici) calculi biliari (5% din adulții tineri, 30% din vârstnici)

Distribuția procentuală a energiei din substanțe nutritive și sare, aportul de fibre dietetice în diferite societăți Sare (g/zi) Fibre (g/zi) Stil de viață vânător-culegător Agricultură țărănească/agricolă Societăți industriale moderne grăsime zahăr amidon proteine 15-20 50- 70 10- 15 60-75 40+ 25-30 12 20 5

Compoziția alimentelor după produsul național brut pe cap de locuitor Proteine Carbohidrați Grăsimi animale Grăsimi vegetale

Procentul bolilor cardiovasculare și ale cancerului după PIB pe cap de locuitor Alte boli ale cancerului Boli cardiovasculare

Modificarea aportului zilnic de substanțe nutritive și alimente majore pe cap de locuitor, Japonia 1850-1987 Nutrient/1850a 1952b 1987b Energie alimentară (kcal) 65 24-29 Centrul Național pentru Bărbați 20-74 20.7-27.8 Statistici de sănătate, SUA femei 20-74 19.1- 27.3 OMS bărbat/femeie adult 20-25 Ministerul Național bărbat/femeie 20-65 20-27 Sănătate și bunăstare, Canada

Gradele de malnutriție și obezitate în funcție de valoarea indicelui de masă corporală Normal Gradele de obezitate Gradele de deficit cronic de energie 3 1 2 obezi supraponderali

Mortalitatea în funcție de IMC

Tendințele mortalității în funcție de IMC între fumători și nefumători Greutatea corporală, fumatul și mortalitatea la femei și bărbați Bărbați Fumători Fumători

Prevalența obezității (IMC> 30) la adulți pe baza studiilor internaționale * Țara Grupa de vârstă% Bărbat Femeie Costa Rica 40-45 5,7 14,4 Guatemala 40-45 0,0 1,5 Honduras 40-45 2,8 6,0 Nicaragua 40-45 3,1 16,4 Australia 35-44 6,2 7,5 Canada - 8,5 9,3 Olanda 35-49 4,2 5,0 Regatul Unit 35-49 7,9 8,6 SUA - 12,0 15,0 Ungaria (OLEF 2000) 18 - 18,4 20,4 Ungaria (OLEF 2003) 18 - 20,0 19,0 * Adaptat de la Gurney M & Gorstein J. Prevalența globală a obezității. Statistica mondială a sănătății trimestrial, 1988 41: 251-254.

Modificări ale proporției de obezi * în Ungaria pe baza studiilor nutriționale bărbați femei împreună 1985-88 OÉTI1 58% 62% - 1992-94 OÉTI1 63% 49% 55% 1994 KSH2 46% 40% 43% Sondaj privind comportamentul sănătății 1997 Probe Ipsos2 - - 39% (program Heart Friendly) OLEF 20002 57% 47% 51% * IMC> 25 kg/m2 1 măsurare, 2 raport

Incidența malnutriției și obezității (%) la adulți (2000) * Sursa: Nutriție pentru sănătate și dezvoltare. O agendă globală pentru combaterea malnutriției. OMS, 2000.

Cererea de energie cererea de energie = cifra de afaceri bazală a energiei x Met x t Met (constanți metabolici) - factor empiric care indică activitatea t - durata activității cifra de afaceri bazală: - nu - greutate corporală - înălțime - vârstă - stare gestațională

Conținutul energetic al alimentelor 1 g grăsime - 38,94 kJ (9,3 kcal) 1 g carbohidrat - 17,16 kJ (4,1 kcal) 1 g proteină - 22,19 kJ (5,4 kcal) 1 g proteină la om - 17,16 kJ (4,1 kcal) (1 J = 4,18 cal)

Calculul metabolismului Tabelul 5 Calculul metabolismului pe baza greutății corporale (kg) * Vârstă (ani) kcal/zi MJ/zi Bărbați 0-3 60,9 x kg - 54 0,255 x kg - 0,226 3-10 22,7 x kg + 495 0,0949 x kg + 2,07 10-18 17,5 x kg + 651 0,0732 x kg + 2,72 18-30 15,3 x kg + 679 0,0640 x kg + 2,84 30 -60 11,6 x kg + 879 0,0485 x kg + 3,67> 60 13,5 x kg + 487 0,0565 x kg + 2,04 Femei 0-3 61,0 x kg - 51 0,255 x kg - 0,214 3-10 22,5 x kg + 499 0,0941 x kg + 2,09 10-18 12,2 x kg + 746 0,0510 x kg + 3,12 18-30 14,7 x kg + 496 0,0615 x kg + 2,08 30-60 8,7 x x kg + 829 0,0364 x kg + 3,47> 60 10,5 x kg + 596 0,0439 x kg + 2,49 * Sursă: necesități de energie și proteine. OMS Techn. Rep. Seria 724. Geneva. 1985

Factor general care determină necesitățile energetice zilnice ale adulților angajați în diverse activități de muncă și de agrement Activitate liberă - Muncă fizică (ocupație) ușoară moderată moderată moderată/grea bărbat femeie bărbat femeie bărbat femeie inactiv 1,4 1,4 1,6 1,5 1,7 1, 5 moderat activ 1,5 1,5 1,7 1,6 1,8 1,6 foarte activ 1,6 1,6 1,8 1,7 1,9 1,7 Cerere de energie = factorul x metabolism

Aporturi recomandate de nutrienți pentru prevenirea bolilor cronice dependente de dietă Ținta nutrienților (% din energia totală sau pe unitate) Total grăsimi 15 - 30% Acizi grași saturați 25 g pe zi (din alimente) Polizaharide fără amidon> 20 g pe zi ( din alimente) * Sursa: Dieta, nutriția și prevenirea bolilor cronice. OMS Techn. Rep. Seria 916, Geneva 2003

Grăsimi, uleiuri, dulciuri Carne, pește Lapte, produse lactate Legume Fructe Pâine, cereale, alte amidon

PIRAMUL DE NUTRIȚIE MEDITERRANEANĂ

Caracteristicile achiziționării de alimente de către populația maghiară Achiziționarea de cereale a scăzut constant în ultimii 40 de ani, în 2000 a fost a doua cea mai scăzută din Europa. Achizițiile de zahăr pe cap de locuitor au scăzut de la 40 kg la 30 kg în ultimele 2 decenii, aducându-ne sub media UE în 2000. Achizițiile de lapte și produse lactate au scăzut cu 40 l/persoană/an de la mijlocul anilor 1980 (400 ml/persoană/zi în 2001). Achizițiile de carne au scăzut cu 20 kg/capita/an de la mijlocul anilor 1980 până în anii 1990 și apoi au crescut lent (67,5 kg/capita/an în 2001; 185 g/capita/zi). Achiziționarea ouălor a scăzut din anii 1990 și apoi a crescut (15,8 kg/persoană/an în 2001; 284 ouă/an; ¾ ouă/zi). Achizițiile de grăsime au atins un maxim de 39,2 kg/cap de locuitor/an în 1989 și au scăzut de atunci (37,4 kg/cap de locuitor/an în 2001; 102 g/cap de locuitor/zi), a treia cea mai mare din Europa. În 2001, uleiurile vegetale reprezentau 47,6% din totalul achizițiilor de grăsimi.

Proporția de proteine, carbohidrați și energie adăugată în zahăr în două studii nutriționale în Ungaria (1985-88; 1992-94) Energie proteică% Carbohidrați Zahăr adăugat 1985-88 Bărbați 15,4 SD 2,8 40,5 SD 7,4 12,9 SD 6, 6 Femei 15,5 43,1 SD 7,3 15,3 SD 7,1 1992-94 14,6 SD 2,1 43,6 SD 6,4 13,8 SD 5,9 46,4 16,7 Sursa: Zajkás G.: Politica națională de nutriție a Ungariei. 2004.

Aportul de grăsimi și colesterol, resp. grăsimi și grăsimi saturate% energie în două studii nutriționale în Ungaria (1985-88; 1992-94) Grăsimi, g/zi, energie% Acizi grași saturați Colesterol mg/zi 1985-88 Bărbați 131 g, SD 50,91 41% 16% 531 mg SD 271,2 Femei 102 g, SD 36,99 418 mg SD 28,4 1992-94 140 g, SD 45,5 38% 14% 585 mg SD 261,2 102 g, SD 34,2 15% 410 mg SD 177,8 Sursa: Zajkás G.: Politica națională de nutriție a Ungariei . 2004.

Alte rezultate ale studiilor nutriționale din Ungaria (1985-88) Aportul energetic al ¼ bărbaților adulți și 1/3 din femeile adulte a fost mai mare decât era necesar. Aport de fibre dietetice: bărbați: 27 g/persoană/zi femei: 24,7 g/persoană/zi Aport de sodiu/sare: bărbați: 8/20 g/persoană/zi femei: 6,2/15,5 g/persoană/zi Aport insuficient de fier vitamine (acid ascorbic, tiamină, riboflavină, retinol) și calciu, magneziu și femeile aflate la vârsta fertilă.

Ce caracterizează nutriția populației maghiare? Aport excesiv de energie, grăsimi, colesterol și sodiu Aport insuficient de carbohidrați, aport de zahăr adăugat Aport insuficient de fibre dietetice Ca urmare, 2/3 dintre bărbați și jumătate dintre femei prezintă un risc crescut din cauza greutății corporale, neinfecțioase și legate de nutriție.pentru dezvoltarea altor boli.

BOLI CARDIOVASCULARE „Paradox francez” 2-3 pahare de vin roșu/zi - resveratrol - nivel de colesterol - quercetin - efect protector împotriva cancerului

BOLI CARDIOVASCULARE Studiu în șapte țări (1970-1984) Japonia Finlanda acizi grași saturați 3% 22% consum colesterol 4,3 mmol/l 7,0 mmol/l incidență CHD 144/10000 1202/10000

Relația dintre nivelurile colesterolului seric și mortalitatea prin boli coronariene Sursa: www.familydoctor.co.uk

Acizi grași omega Acizi grași omega-3 (acid eicosapentaenoic (EPA) și acid docosahexaenoic (DHA) Sursă: pește de mare, ulei de canola (acid α-linolenic) Efect: - antiinflamator - antitrombotic - antiaritmogen - reductor de lipemie - vasodilatator) și diabet de tip, hipertensiune

Acizi grași omega Acizi grași omega-6 (acid linoleic) Sursă: rapiță, semințe de in, floarea soarelui, ulei de soia, Efect: - protrombotic - crește vâscozitatea sângelui - vasospasm - cauzează vasoconstricție Raport adecvat de acizi grași omega-6 omega-3: 5 - 10: 1; în prezent, raportul este de 25: 1

Compoziția acizilor grași a diferitelor uleiuri Sursa: www.health-heart.org

Efectele biologice ale acizilor grași cis și trans Margarine: un amestec de uleiuri vegetale naturale și uleiuri parțial hidrogenate Acizi grași Cis (acid oleic): - colesterol LDL - colesterol HDL - sinteză eicosanoidă (inflamator) - sursă esențială de acid gras Acizi grași trans: elaidic acid (acid elaidic) sinteză eicosanoidă - eseu. absorbția acizilor grași

BOLI CARDIOVASCULARE Crește colesterolul LDL - Acizi grași saturați (12-16 atomi de C) - Acizi grași trans Scade colesterolul LDL - Grăsimi polinesaturate (n-3) - Fibre dietetice

Factori nutriționali și risc de boli cardiovasculare Dovezi Reduce Nici unul Crește riscul Corelarea cu riscul Exercițiu convingător E vit. acizi grași saturați acid linoleic (miristină, acid palmitic) pește, ulei de pește (EHA, DHA) acizi grași trans legume, fructe consum excesiv de sare potasiu consum excesiv de alcool. consumul de alcool. (CHD) (accident vascular cerebral) Probabil acidul stearic al acidului α-linolenic din dietă Conținutul de acid oleic al colesterolului este complet șters. gabonaf. Semințe de ulei de cafea (nesărate) acid folic Flavonoide posibile Produs din soia acid lauric β caroten Insuficient Ca, Mg, C vit. Sursa: Dieta, nutriția și prevenirea bolilor cronice. OMS Techn. Rep. Seria 916, Geneva 2003.

PREVENIREA BOLILOR CARDIOVASCULARE dietă cu conținut scăzut de grăsimi (saturate) - scăderea aportului de acizi grași saturați și trans - aport crescut de acizi grași mononesaturați - scăderea aportului de colesterol din alimentația bogată în carbohidrați. reducerea consumului de alcool reducerea consumului zilnic de sare (Feedback: Politica de confidențialitate Feedback
Despre Projectum: Termeni de utilizare SlidePlayer