El vrea aderarea la NATO președintele Macedoniei

macedonean

Ivanov și Stoltenberg s-au întâlnit cu privire la integrarea euro-atlantică a Balcanilor de Vest, la reformele planificate de apărare și securitate și la consolidarea relațiilor cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, a declarat biroul prezidențial macedonean.

Potrivit șefului statului macedonean, apartenența țării sale la NATO ar putea fi benefică pentru întreaga regiune în ceea ce privește securitatea, stabilitatea și dezvoltarea.

Jens Stoltenberg a spus că și NATO vrea să vadă Macedonia printre membrii săi, dar înainte de aceasta Skopje trebuie să soluționeze disputa numelui cu Atena timp de mai bine de două decenii.

Macedonia a devenit independentă de Iugoslavia în 1991, dar Grecia obiecționase deja cu privire la numele Republicii Macedonia. Deoarece provincia nordică a Greciei, unde trăiește o minoritate macedoneană semnificativă, se numește Macedonia, grecii credeau că macedonenii ar putea veni cu revendicări teritoriale, protestând împotriva alegerii numelui pentru a preveni acest lucru. Țara este astfel numită Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei în documentele internaționale, dar constituția sa nu include o referință la Iugoslavia. Disputa privind numele întârzie, de asemenea, integrarea Macedoniei în Uniunea Europeană și NATO, deoarece Grecia refuză să dea un semnal verde vecinului său din nord până când va renunța la numele Macedoniei. Macedonia este candidată pentru aderarea la UE din 2005 și ar fi fost invitată de NATO în 2008. Părțile macedonene și grecești au început negocierile pentru soluționarea litigiului și și-au exprimat speranța că litigiul privind numele poate fi soluționat încă din acest an.

Jens Stoltenberg a vorbit și în parlament, dar în timpul discursului său, un grup de opozanți la aderarea la NATO au protestat în fața clădirii, a raportat portalul de știri Vesti.mk Skopje.

Secretarul general al NATO a declarat deputaților europeni că organizația nu se va feri de extindere și așteaptă cu nerăbdare noi membri, dar pe baza realității, Skopje mai are încă un drum lung de parcurs înainte de a obține calitatea de membru al NATO. El a lăudat demersurile luate de guvern, care funcționează din mai anul trecut, că au început să soluționeze disputele cu Bulgaria și Grecia și că parlamentul a adoptat o nouă lege lingvistică pentru oficializarea albanezei. Potrivit acestuia, acești pași vor aduce Macedonia mai aproape de obiectivele sale.