Rezistența la insulină - anticamera pentru diabet și SOP

rezistența

Lobby-ul diabetului - pe scurt, așa putem caracteriza tulburarea casei de carbohidrați a organismului, care în limbajul tehnic se numește rezistență la insulină. Discutăm cu István Tekse, obstetrician șef și ginecolog, despre subiectul exact, în a cărui practică apare adesea această boală.

„Din păcate, există într-adevăr un număr tot mai mare de oameni care se luptă cu rezistența la insulină și apoi vorbim doar despre pacienți descoperiți, tratați, chiar dacă sunt mulți care nici măcar nu știu de ani de zile ce cauzează plângerile lor”, subliniază în frunte. - Deci, nu știm exact numărul, dar este sigur că sute de mii de femei din Ungaria sunt afectate de această problemă.

Medicul șef spune că, de fapt, procesul din organism trebuie înțeles pentru a recunoaște și a recunoaște rezistența la insulină.

„Este bine cunoscut faptul că energia necesară funcționării corpului nostru este furnizată de zahăr, care este produs din alimente și furnizat de sânge tuturor organelor noastre”, explică el. - Zaharul este administrat celulelor de către un hormon numit insulină. Un corp sănătos își optimizează resursele, ceea ce înseamnă că, dacă nu există zahăr care să fie alimentat în organism, acesta nu produce insulină, pancreasul se odihnește. În cazul unei tulburări, se întâmplă ca unele organe să absoarbă zahărul, iar altele nu. Pancreasul înseamnă că trebuie să producă și mai multă insulină pentru a vedea dacă se restabilește ordinea. Dar chiar dacă produceți mai multă insulină, zahărul din sânge va rămâne ridicat și, odată cu acesta, nivelul de insulină. Nivelul ridicat de zahăr din sânge distruge țesuturile, iar nivelurile ridicate de insulină determină funcții anormale în unele organe. Această afecțiune este rezistența la insulină, atunci când anumite celule au o absorbție redusă de zahăr insulino-dependentă.

El este informat că există mai multe pericole pentru această afecțiune. Dacă tulburarea rămâne netratată mult timp, diabetul se dezvoltă deoarece pancreasul devine mai devreme sau mai târziu obosit și nu produce insulină. O altă consecință este că organele care sunt mai puțin rezistente la insulină suferă semnificativ de producția crescută de insulină. Una dintre ele este ovarul.

- Femeile rezistente la insulină se confruntă cu obezitate de tip abdominal din cauza deranjării echilibrului metabolic, tulburarea ovarelor duce la absența sau neregularitatea menstruației, spune István Tekse. - Rezistența la insulină netratată provoacă infertilitate, sarcini mai grele, creșterea crescută a părului și diverse probleme ale pielii.

Deși afectează în principal femeile, apare și la bărbați

Deci, există semne de avertizare, dar este recomandabil să consultați un ginecolog și endocrinolog pentru a face un diagnostic corect. Există centre de sănătate în care diagnosticul exact și terapia corespunzătoare se fac pe baza unor examinări detaliate, multidirecționale, în cooperare cu cele două profesii.

Dacă un pacient poate solicita ajutorul unui medic care nu știe încă relația exactă dintre rezistența la insulină și simptomele caracteristice, este probabil să primească „numai” tratament simptomatic; de exemplu, pentru un adolescent rezistent la insulină în stadiu ușor, medicul dumneavoastră vă va prescrie doar un contraceptiv. Se pare că acest lucru stabilește menstruația, dar nu abordează boala de bază.

Rezistența la insulină poate fi tratată și menținută pe termen lung. Acest lucru, desigur, necesită ca persoana rezistentă la insulină să-și cunoască boala și să poată controla procesele metabolice din corpul său. Mulți oameni tind să creadă că această boală indusă de stilul de viață poate fi îmblânzită printr-o dietă simplă și prin încorporarea unui exercițiu fizic adecvat, eventual a aportului de vitamina D. Dar acest lucru nu este suficient.

- Primul pas este, fără îndoială, o dietă ajustată corespunzător, care nu este la fel cu dieta. Cheia este cantitatea corectă și distribuția zilnică de carbohidrați - subliniază medicul șef. - Exercițiul regulat este, de asemenea, eficient numai dacă este potrivit pentru forma pacientului, este preferată forma de mișcare aleasă și se efectuează de trei până la patru ori pe săptămână cu ritmul cardiac și numărul de repetări ajustat la propria formă. Și dacă aceste metode de dietă și exerciții fizice aplicate în mod constant nu funcționează sau dacă boala este diagnosticată într-un stadiu mai avansat, vom folosi o terapie medicamentoasă care sensibilizează țesuturile la absorbția insulinei.

Dacă apar și probleme grave ale pielii, ginecologul poate recomanda un tratament antiandrogen cu implicarea unui dermatolog sau poate prescrie un contraceptiv cu efect special. Și dacă toate aceste terapii eșuează, atunci, mai ales dacă scopul este de a rămâne gravidă cât mai curând posibil, poate fi luată în considerare o soluție chirurgicală care implică ovarele.

Una peste alta, rezistența la insulină, deși afectează în principal femeile și bărbații, nu este o boală neglijabilă care poate fi tratată cu bună calitate și calitate dacă pacientul urmează terapia prescrisă de medic și reușește astfel să-și echilibreze echilibrul carbohidraților.