Activitate fizică pentru o muncă echilibrată, energică

TÁMOP-4.1.1.C-12/1/KONV-2012-0010 Proiect de cooperare în cercetare și formare în rețea de mecatronică mecanică Subproiectul serviciilor pentru întreprinderi 5.3.1. Elaborarea necesităților și cerințelor serviciilor de afaceri și a listei de manuale de servicii Conducătorul subproiectului: Dr. Mária Törőcsik Profesor PTE KTK Activitate fizică pentru muncă echilibrată și energică Manual de service pentru companii Autor: Viktória Bajsz Császárné Gombos Gabriella Sió Eszter Pécs, 2014 ISBN 978-963-6 -3 SROP-4.1.1.C-12/1/KONV-2012-0010 SROP 4.1.1/C NyME BGF PTE ZFOK PFA - Cooperare în cercetare și formare a rețelei de mecatronică mecanică

Cuprins 1. Aspecte ale bunăstării la locul de muncă, prevenirea tulburărilor musculo-scheletice. 3 1.1. Importanța bunăstării la locul de muncă. 3 1.2. Scopul, grupul țintă și avantajele publicației. 4 1.3. A cărui datorie este de a preveni rănirile rezultate din sarcini manuale. 6 1.3.1. Obligația generală. 6 1.3.2. Responsabilitatea proiectanților, producătorilor, furnizorilor. 7 1.3.3. Responsabilitățile angajatorilor. 11 1.3.4. Atribuțiile angajaților. 13 2. Managementul riscurilor. 14 2.1. Cum se poate dezvolta o problemă musculo-scheletică. 15 2.2. Investigarea pericolelor. 16 2.3. Participanți la management. 18 2.4. Identificarea riscurilor. 18 2.5. Evaluare a riscurilor. 21 2.6. Managementul riscurilor. 23 2.7. Selectați gestionarea riscurilor. 26 2.8. Aplicarea managementului riscurilor. 27 2.9. Management/control/reglementare. 28 2.10. Monitorizare, control și evidență. 46 3. Tipuri de activitate fizică. 46 3.1. Activitate fizica. 47 3.2. Beneficiile și efectele benefice ale activității fizice. 48 3.2.1. Efecte asupra sistemului cardiovascular. 48 3.2.2. Efecte asupra sistemului respirator. 49 3.2.3. Efecte asupra metabolismului. 50 3.2.4. Efecte asupra sistemului musculo-scheletic. 51 3.2.5. Efecte asupra sistemului imunitar. 52 3.2.6. Efect asupra funcției creierului. 52 3.2.7. Impactul asupra sănătății mintale. 52 3.3. Gradul și tipul recomandat de activitate fizică în diferite grupe de vârstă. 53 1

3.4. Anchetă de activitate fizică, anchetă de stare. 55 3.5. Determinanți ai activității fizice. 59 3.6. Dezvoltarea componentelor activității fizice. 60 3.7. Îmbunătățirea ingredientelor de fitness. 61 3.7.1. Îmbunătățirea rezistenței. 61 3.7.2. Dezvoltarea forței musculare. 62 3.7.3. Îmbunătățirea flexibilității. 62 3.7.4. Îmbunătățirea echilibrului. 63 4. Pe scurt despre tulburările musculo-scheletice. 63 Referințe. 68 Anexă. 71 Gimnastică de birou pentru lucrătorii sedentari. 71 Exerciții de întindere a mușchilor majori. 86 Eliberarea și relaxarea abundenței din jurul mușchilor scheletici; autotratarea punctelor dureroase. 95 Postura corectă. 99 Recomandări pentru lucrătorii sedentari. 100 2

1.3. Cine are datoria de a preveni vătămările cauzate de sarcinile manuale? 1.3.1. Obligația generală Legislația impune păstrarea răspunderii. Ar fi indicat să eliminați complet riscurile, dar acest lucru nu este întotdeauna posibil la maxim, caz în care riscul ar trebui redus la minimum (a se vedea Figura 2). Figura 2: Considerații privind reducerea riscului Care este probabilitatea ca o persoană să fie expusă riscului Costurile abordării managementului riscului Gravitatea potențială a tulburărilor musculo-scheletice rezultate Asigurarea disponibilității, eficacității și adecvării controalelor pentru a elimina sau minimiza riscul Care sunt riscurile? Pericole cunoscute la care sunteți expus (toți oamenii sunt responsabili pentru sănătatea și siguranța lor, deci sunt obligați să ofere informații despre pericolele care se ascund în ei) și cum să le eliminați

Figura 3: Părțile interesate de responsabilitate Angajați Proiectanți, producători și furnizori de locație, obiecte și clădiri de lucru manual Angajatori și alții, pe lângă controlul lucrării, de ex. lucrători independenți, grup corporativ sau organizație, personal temporar etc. Persoana (persoanele) responsabilă (e) cu controlul locului de muncă Sursa: editare proprie Persoana care își asumă obligația trebuie să protejeze toată lumea de pericole, indiferent dacă sunt lucrători, stagiari, studenți, antreprenori sau studenți cu experiență în muncă. 1.3.2. Responsabilitățile proiectanților, producătorilor, furnizorilor Exemple de decizii ale proiectanților: unelte și echipamente manuale autoproiectate. Un arhitect, proiectantul clădirilor care proiectează clădirea, structura, încăperile etc. ale locului de muncă. Arhitect de interior care proiectează mobilierul, aspectul mașinilor, fluxul de lucru. Responsabilitatea producătorilor Producătorii sunt responsabili pentru gestionarea pericolelor musculo-scheletale în timp ce îndeplinesc sarcini manuale în timp ce utilizează dispozitive auto-proiectate. Ei trebuie să cunoască factorii care pun în pericol sistemul musculo-scheletic, trebuie să-i minimizeze înainte ca un echipament de lucru nou proiectat și fabricat să ajungă la producători, furnizori sau la locul de muncă. 7

Figura 4: Diagrama fluxului de gestionare a riscurilor Sursa: editare proprie 2.1. Cum se poate dezvolta o problemă musculo-scheletică? Mai întâi trebuie să examinăm sursele de pericol pentru a determina probabilitatea ca o mușcătură să provoace o problemă musculo-scheletală care să ducă direct sau incident la rănire. Acestea se numesc pericole directe sau accidentale. Surse de riscuri: dacă mediul nu este potrivit pentru condițiile de lucru: mediu cald, podele, scări, rampe, goluri în podea, lipsă de curățare, vibrații; dacă dispunerea zonei de lucru nu este adecvată procesului de lucru; dacă natura obiectului sau a sarcinii poate duce la deteriorarea sănătății, de ex. un obiect greu, greu de înțeles, poate porni brusc sau are o distribuție inadecvată a greutății; dacă există o serie de pericole directe și suplimentare în mediu, deoarece riscul crește semnificativ acolo; dacă natura manipulării unui obiect nu este adecvată pentru utilizare. Pericole suplimentare: condiții care afectează capacitatea de muncă, cum ar fi: sistemul de lucru, organizarea muncii și metodele de lucru, inclusiv volumul mare de muncă și termenele limitate și, eventual, spațiul de lucru restrâns; 15

C. Efort mare Se dezvoltă o mare efort în orice sarcină pe care lucrătorii o găsesc dificilă datorită efortului necesar. Forța poate fi aplicată pe mușchii spatelui, brațului sau picioarelor sau cu mâinile și degetele. Un mic efort poate fi considerat mare dacă mușchii mici ai mâinii îndeplinesc sarcina manuală. Efortul ridicat include, de asemenea: apucarea instrumentelor mici cu o forță mare, deplasarea obiectelor mari sau grele, ridicarea unui obiect greu de pe sau de pe un raft înalt, utilizarea instrumentelor manuale dificil de prins, împingerea sau tragerea unui obiect dificil de mișcat, ridicarea un obiect care nu poate fi ținut aproape de corp. Fiecare sarcină implică mult efort: ceea ce necesită ajutorul lucrătorului, deoarece sarcina necesită prea mult efort, pe care lucrătorii îl descriu ca fiind foarte solicitant din punct de vedere fizic. 2.5. Evaluarea riscului Riscul unei probleme musculo-scheletale trebuie evaluat după identificarea sarcinilor periculoase. În cele ce urmează se prezintă modul de efectuare a unei evaluări a riscurilor. Procesul ajută: la identificarea sursei pericolului (de ce este posibilă apariția pericolului), la determinarea aspectelor sarcinii care pot reprezenta un pericol. 21

Figura 7: Diagrama de gestionare a riscurilor Este necesară sarcina manuală? Putem minimiza sau elimina riscul asociat cu o sarcină manuală? Dacă sunteți expus unui risc care nu poate fi redus în niciun fel Selectați gestionarea riscurilor Aplicați managementul riscurilor Monitorizare și evaluare Sursă: editare proprie Poate fi înlocuită sarcina manuală? Determinați dacă sarcinile manuale periculoase sunt cu adevărat necesare. Cel mai eficient mod de prevenire a unei probleme musculo-scheletice este să săriți sarcinile manuale periculoase. Cel mai simplu mod de a realiza acest lucru este dacă zonele de lucru, echipamentele, obiectele care urmează să fie utilizate și procesele de lucru sunt deja planificate corespunzător. Este posibil să mecanizați sau să refaceți un proces într-un mod simplu și ieftin, astfel încât să nu mai necesite intervenție manuală, cum ar fi utilizarea unui lift în timpul proceselor de încărcare. Riscul asociat unei sarcini manuale poate fi eliminat sau minimizat? Dacă reproiectarea sau mecanizarea nu elimină sarcina manuală periculoasă, pericolul trebuie abordat. Următoarele sunt sfaturi pentru tratarea pericolelor care vă pot ajuta. 24

Mai jos ne prezentăm ce activități facem pentru a ne menține sănătatea. 3.1. Activitate fizică Mișcarea corpului care implică contracția oricărui mușchi care ridică consumul de energie peste un nivel de odihnă. Această definiție amplă include toate formele de activitate fizică, fie că este vorba de timp liber (inclusiv cele mai multe activități sportive și dans) sau de activitate fizică la locul de muncă, acasă sau în jurul casei sau în legătură cu transportul. Figura 8: Cele trei grupuri principale de activități fizice Sursa: autoeditare Recreere Recreerea poate fi numită o cultură a timpului liber. Include activități fizice și mentale utile pe care le desfășurați în timpul liber pentru a îndepărta oboseala unei persoane, a restabili și a-i spori performanța fizică și mentală. 47