Bartha Júlia Luna care pierde

Júlia Bartha
DEȚINERE DE CONSUM
Studii despre cultura populară turcească
Sursa: Folclor și etnografie 95, Debrecen, 1997
Ediție electronică: Terebess Asia E-Store

Hidrellez, vacanța de primăvară

J e g y z e t e k
1. Aly Mazahéri, 1989. 276.
2. Erginer, G. Ankara. 1984. 25.
3. Kultlu, M. Ankara. 1987. 71.
4. Acipayamli, O. Ankara. 1972. 20.
5. Opiniile celor doi autori turci, Erginer și Acipayamli, sunt oarecum contradictorii. Vechea „sărbătoare de Anul Nou” este întărită de Erginer, în timp ce Acipayamli nu explică originea sărbătorii, originea ei, ci doar fundalul său folcloric.
6. Acipayamli, O. Ankara. 1974. 22.
7. Prietenul lui George, „Anonimul lui Saxon”, a fost închis în Turcia timp de douăzeci de ani. Disertația sa despre obiceiurile și relele turcilor, 1438-58, oferă date etnografice valoroase. Publicat de Lajos Tardy, Budapesta, 1977. 104.
8. Hafiz, N. Ankara. 1982. 237-242.
9. Eyuboglu, I. Z. Istanbul. 1987. 192.
10. Acipayamli, O. 1974.
11. Mészáros Gy. 1906. 147.
12. Acipayamli, O. 1974.
13. Comunicare de la Bora Nogayoglu, Istanbul. 1991.
14. Acipayamli, O. 1974.
15. Comunicare de la Ali Bilgin, Isparta. 1989.
16. Acipayamli, O. 1974.

I r o d a l o m
- Acipayamli, Orhan
1974 Türkiy'de bahar bayrami Hidrellez. Antropoloji datând în Dergisi, Ankara
- Erginer, Gürgüz
1984 Ușak halk takvimi, halk meteorolojisi. Ankara
- Eyuboglu, Ismet Zeki
1987 Anadolu inançlari. Istanbul
- Hafiz, Nimetullah
1982 Kosovo'da Hidirellez ádetleri = Milletlerarasi Türk Folklor Congress Bildirileri IV. Ankara
- Kutlu Muhtar
1987 Șavakli Türkmenlerde göcer hayvancilik. Ankara
- Mazahéri, Aly
1989 Viața de zi cu zi a musulmanilor în Evul Mediu în perioada 10-13. secol. Budapesta
- Gyula Mészáros
1906 Superstițiile poporului otoman. Etnografie.
- Tardy Lajos
1977 Prizonieri, calamar din Imperiul Otoman. Budapesta

Obiceiuri de nuntă turcești

- Am venit prin voia lui Dumnezeu, cu ajutorul profetului,
să cer mâna fiicei tale.

Apel invitat

Petrecere de mireasă Doomsday

În timp ce petrecerea miresei se ținea la casa pentru mirese, mirele se distra, ținând o petrecere a burlacilor. El își petrece ziua și noaptea în compania rudelor și prietenilor săi. Este un fel de glumă de burlac, amintită adesea că „Bekarlik - sultanlik” = celibatul este sfârșitul vieții de aur. Se distrează mult, care are loc de obicei în jurul unui foc în fața casei. Aici dansează, trag și rămân fără rachiu suculent de anason.
Aceasta este partea veselă a petrecerii burlacilor, lucrurile grave se întâmplă doar a doua zi când merg la spa, se roagă, își vopsesc mâinile cu henna sub îndrumarea fermierului de mireasă. După ce cei prezenți spun „amină” cu brațele întinse și palmele ridicate, tobe Ramazan vorbesc, se întorc la casa mirelui și se căsătoresc cu cortegiul de nuntă pentru a aduce mireasa.

Jocuri de nunta

Nu toată lumea poate fi implicată direct în evenimente de nuntă care durează zile; deși ospitalitatea este pentru mulți oameni, nu există o casă bogată care să convingă un sat întreg - uneori două - de mâncare și sârb, popular ca băutură. Jocuri de nuntă, concursuri de lupte și aruncare cu javelină, vânătoare de mistreți și tragere sunt organizate pentru a distra persoanele din afară. Turneele au întotdeauna o miză mare, dacă au loc doar într-un sat, atunci titlul de campionat care merge la cel mai iscusit și cadoul este o recompensă. Dacă bătălia are loc între două sate (pentru că noul cuplu provine din sate diferite), atunci, desigur, competiția este pentru „onoarea” întregului sat. Modul în care competițiile variază în funcție de tradițiile locale. Cea mai populară este lupta, care se face în mai multe grupe de greutate. Dacă sunt mulți participanți, competiția poate dura până la trei zile. De obicei miercurea este ziua cursei. Premiul pentru câștigător este un berbec și câteva lire.

Obiceiuri de ospitalitate, mese de nuntă

Oricine este oficial pentru nuntă este considerat oaspete. Nu este potrivit să rămâi neinvitat. La juri, oaspetele neinvitat este condus la colțul de lângă intrarea cortului, spunând că un invitat neinvitat este aici și că nu există prea multă bucurie în musafir.
Trebuie să vorbim despre ospitalitate din cauza evenimentelor de nuntă care durează zile și a multitudinii de participanți. Ospitalitatea turcilor este bine cunoscută și este, de asemenea, cazul în care casa turcească este întotdeauna servită cu mâncare - ceea ce nu este cea mai mare indecență de acceptat. O nuntă, fiind cel mai mare eveniment din viața unei persoane, uneori în tot satul, consumă o mulțime de bani, deoarece toată lumea vrea să-i scoată pentru ei înșiși, întrucât nunta este subiectul discuției în satele de mult timp. Cu toate acestea, este imposibil să îi vezi pe toți ca oaspete, așa că numai rudelor și prietenilor apropiați li se oferă mâncare de departe. Ceilalți participanți la evenimentele de nuntă, privitori, vecini, cunoscuți mănâncă în propria lor casă, le oferă doar dulciuri și ceai la casa de nunți.

Dieta de nunta

Pregătirea mâncării

Dacă vremea permite, mesele de nuntă sunt gătite în curte. În fiecare curte există un tandir, (sobă deschisă) încorporat în partea laterală a cuptorului de pâine, sub care sunt arși cu lemne mici sau tez (gunoi de grajd uscat).
Dacă plouă „accidental” - ceea ce este aproape imposibil, deoarece în Anatolia precipitațiile anuale abia ajung la 400 mm, atunci în bucătăria care se deschide din curte, în bucătăria de vară, o parte din mâncare este pregătită, restul în cuptorul colorat lângă tandiron.

Alaiul nunții

Rezumatul literaturii pe această temă:

-Acipayamli, Orhan
1974 Acďpayamda dune folclor. Anthergic Dergisi (1973-1974) Ankara.
1978 Pertuvan 'da kiz scaunul dunei. Dergisi antropologic, Ankara, 1978.
- Bașar, Zeki
1972 Erzurum'da tibbď ve mystic folklore araștďrmalarď. Ankara
- Çetinkaya, Haydar
1982 Kars nightclub Terekeme köy dügünlerinde șah bezeme ve kaldďrma gelenegi. = Milletlerarasi Türk folklor Kongresi Bildirileri. Ankara
- Imre Dankó
1962 Aspecte maghiare ale simbolismului mărului.Etnografie
-Makal, Mahmut
1967 În umbra lui Allah. Bp.
-Öztelli, Cahit
1983 Halk turkiller, Istanbul
-Tanyďldďz, Ali
1990 Club de noapte Honamli. Isparta
-Örnek, Sedat Veyis
1977 Türk halk bilimi, Ankara
-Yașa, Ibrahim
1962 Tűrkiye'de Kďz Kaçďrma Gelenekleri ve Bununla Ilgili Bazď Idari Meseleler. Ankara

Date pentru sistemul de rudenie al turcilor anatolieni

Rudenie consanguină

+ 4 = strănepoata mea babyuk babyuk babasi
dedemin dedesi
soacra mea ninemin ninesi
+3 = străbunicul meu în rezumatul turcesc de astăzi
nu are termen
descriptive term dedemin babasi
-- büyük babamin babasi
străbunica mea ninemin annesi
+2 = bunicul meu este copilul meu, dedem
bunica mea ninem, ebem
+1 = tată babam, ata, atam

-1 = fratele meu agabeyim
sabiile fratelui meu mai mic (sora mea)
sora mea ablam
sora mea kiz kardeșim, bacim
fiul meu oglum
fiica mea kizim
-2 = torunumul nepotului meu
-3 = străbunică torunumun cocugu
-4 = ükunokám torunumun torunu

Termeni rezumativi

+3 = bunicii mei nu au un termen rezumat pentru aceasta
+2 = bunicii mei dedemgil
+1 = părinții mei ebeveyim, anne babam, ailem
0 = sora mea spadasini
-1 = copiii mei cocuklarim, bebelerim, yavrularim
evlâdim
-2 = nepoții torunlarim
-3 = dédunokáim torunlarimin çocuklari
-4 = ükunokáim torunlarimin torunlari

Rudenie laterală

+1 = fratele fizic al tatălui
(uncle) amca, emi
dayi fratele mamei
sora tatălui
(mătușă) pește, bibi (în dialectul anatolian oriental)
sora mamei teyze (primul raport de rudenie
termen, dar și extratereștrii ca adresă
folosit în cazul unei femei mai în vârstă decât ego-ul)
0 = tată și mamă frați
copiii lui Kuzenler
vărul meu amcamin oglu
(și nepotul meu) dayimin oglu
vărul meu amcamin kizi
(și nepoata mea) dayimin kizi
- 1 = frați și surori
copiii lui yengeler
(nu face diferența între sexe)

Rudenie afinală

+1 = tatăl și mama se potrivesc fratelui
soția (mătușa) lui yenge (le indică pe amândouă prin același cuvânt,
adresa: nume + yenge)
tatăl și sora mamă
soț (unchiul) eniște - eniștem (address:
fără un nume doar eniște ca
adresa respectuoasa)
soția fratelui meu yenge - yengem
soțul surorii mele eniște
sotia fiului meu (menyem)
sotul fiicei mele (ginerele)
güvey - ic güveyi
(dacă fiul merge la familia fetei
a trăi, ceea ce este un caz foarte rar)

0 = soțul meu, domnule kocam, beyim, erim, de ex.
soția mea karim, hanimim, eșim, zevcem
+1 = tatăl soțului (socrul meu) kayin babam,
kaynata (-m)
mama soțului (soacră) kaynata (-m)
sora soțului
cumnata mea
sora soțului
soț (cumnat) eniște (eniștem)

J e g y z e t e k

I r o d a l o m

-Acipayamli, Orhan
1974 Acipayam'da dune folclor. Antropologul Dergisi. Ankara, 19 ani.
-Andrews, Peter Alford
1992 Grupul etnic Türkiye. Ankara
-Bayat, Ali, Haydar
1982 Osmanli Imperial Story Türkiye'sinde nașterea unui merimimler. În: Congresul de folclor Milletlerarasi Türk Bildirileri. Ankara, 13 ani.
-Tibor Bodrogi
1961 Câteva întrebări ale studiului terminologiei de rudenie maghiară În: Alfabetizare și tradiție III. volum (Ed. Béla Gunda) Budapesta
1962 Nașterea societăților. Budapesta.
-Kudat, A.
1974 Axe. Ankara
-Morgan, L. H.
1877 Societatea antică. New York (Budapesta, 1961)
-Ökrösné Bartha Júlia
1994 Căsătoria și obiceiurile rurale în Anatolia În: Folclor și etnografie 85. In memoriam István Sztrinkó (Editor: Zoltán Ujváry) Debrecen
-Önder, Mehmet
1969 Konya mezar tașlarinda sekil ve süsler In: Türk Etnografya Dergisi 12. Ankara
-Örnek, Sedat Veyis
1977 Türk Halkbilimi. Ankara
-Laszlo Szabo
1980 Sistemul de rudenie maghiară. Debrecen
-Tanyildiz, Ali
1990 Club de noapte Honamli. Isparta
-Türkçe Sözlük
1988 I-II. Ankara

Formele tradiționale de comerț cu mărfuri în comerțul estic

J e g y z e t e k

I r o d a l o m

-Brett, Michael - Forman Werner
1985 Maurii. Islamul în Occident. Budapesta
-Imre Dankó
1991 Etnografia schimbului de mărfuri. Debrecen
-Ignác Goldziher
Islamul din 1980. Budapesta.
-Pelerinajul lui Ibn Battuta și migrațiile sale (traducere de István Boga și Csilla Prileszky) Budapesta, 1964.
-Mazahéri, Aly
1989 Viața cotidiană a musulmanilor în Evul Mediu din secolul al X-lea până în al XIII-lea. Budapesta
-Sakhai, Essie
1991 Covorul oriental. Budapesta.
-Tardy Lajos
1977 Prizonieri, calamar din Imperiul Otoman. Budapesta.
-Türkçe sözlük. Ankara, 1988.

Aspirații cartografice în etnografia turcească

J e g y z e t e k

I r o d a l o m