A fost un dicționar al limbii akkadiene timp de nouăzeci de ani

În acest limbaj el a regizat i.e. XXIV. secolul regele akkadian Sargon cel Mare a fost, fără îndoială, primul imperiu din lume și a folosit acest limbaj, adică În jurul anului 1700, Hammurabi urma să creeze și primul cod al umanității, după cunoștințele noastre de astăzi. În acest limbaj s-a născut epopeea Ghilgameș, cea mai veche capodoperă din literatura mondială, și în acest limbaj și-a mângâiat soția, care tânjea după pământurile verzi ale patriei sale II. Nabucodonosor-usur, cunoscut și sub numele de conducător babilonian Nabucodonosor, înainte de a construi una dintre minunile lumii antice, grădina agățată a lui Semiramis.

cultură

Akkadianul a fost folosit pentru diverse afaceri, cum ar fi irigarea terenurilor, transportul cerealelor produse și divinație. Există, de asemenea, instrucțiuni clare în textele babiloniene cu privire la modul de a citi viitorul din ficatul unei oi sacrificate.

La o întâlnire recentă, istorici, arheologi și experți în limbi semitice antice au lăudat dicționarul, despre care Gil Stein, directorul Institutului Oriental al Universității, a spus că este „un ajutor esențial de cercetare pentru orice savant care dorește să cerceteze amintirile scrise ale Civilizația mezopotamiană ”. Jerrold Cooper, profesor emerit de limbi semitice la Universitatea Johns Hopkins, a declarat că semnificația dicționarului este incomensurabilă. "Cel mai bogat depozit de cuneiforme", se referea la sumerieni scris în Mesopotamia în mileniul al IV-lea.

A fost probabil primul sistem de scriere din lume, iar orașele-state care s-au dezvoltat în Irakul actual și, parțial, Siria de-a lungul râurilor Tigru și Eufrat sunt cele mai vechi civilizații urbane care folosesc scrierea.

Ferestrele se deschid spre cultură

Dicționarul are 28 de mii Conține cuvinte folosite între 2500 și 100 d.Hr., care au reușit să-și descifreze diferitele nuanțe de semnificație.

Cu toate acestea, titlul marii opere, creat cu cercetări precise, meticuloase - Dicționarul asirian din Chicago - este în mod ciudat depășit și eronat. Când James Henry Breasted, fondatorul Institutului Oriental, a început să lucreze în 1921, o mare parte din materialul scris de care dispunea era legat de conducătorii asirieni. Referințele biblice au întărit, de asemenea, impresia că termenul asirian este sinonim cu majoritatea limbilor semitice antice și, prin urmare, este încă folosit în mod regulat astăzi pentru a denota cercetarea. Cu toate acestea, în realitate, limba mesopotamiană de bază este akkadiană.

Dicționarul în sine poate fi numit mai degrabă o enciclopedie decât o colecție cuprinzătoare de cuvinte și definiții. După multe cuvinte care au mai multe semnificații și oferă o oportunitate de asociere extinsă a gândirii istorice, sunt citate din mai multe pagini de discurs din viața literară, juridică, religioasă, economică și de zi cu zi. Cuvântul „umu”, care înseamnă „zi”, include, de exemplu, șaptesprezece pagini de text.

După cuvântul „ardu”, care înseamnă sclav, există o descriere detaliată a sclaviei mesopotamiene și a rolului acesteia în cultura locală. Și este o chestiune de a judeca modul în care cineva se gândește la o societate al cărei unul dintre cele mai versatile verbe este „kalu”, ceea ce poate însemna a fi reținut, dar și a fi amânat, reținut, păzit, întrerupt - și așa mai departe. Termenul „di nu”, precum cuvântul englezesc „caz”, arătat lui Jerrold Cooper către New York Times, se poate referi la un proces, proces, judecată sau lege în general.

„Fiecare cuvânt, fiecare termen este o fereastră către cultură”, a spus Martha T. Roth, care lucrează la dicționar din 1979 și este redactor-șef al acestuia din 1996.

Fond pe care se bazează toate celelalte cercetări

Chiar și un limbaj mort poate provoca controverse pline de viață, așa cum a scris odată Matthew W. Stolper, profesor de multă vreme la Universitatea din Chicago. El a spus că traducerile din dicționar acoperă o gamă largă „de la constatări bazate pe dovezi incontestabile la ipoteze provocatoare bazate pe date incerte”.

Potrivit Martha T. Roth, dicționarul este „fundamentul pe care se bazează toate celelalte cercetări (mesopotamiene)”, dar autorii săi nu au spus niciodată că „ultimul cuvânt” înseamnă știință în acest domeniu.

Se pune întrebarea de ce a durat atât de mult timp să se pregătească?
James Henry Breasted a conceput inițial un dicționar cu șase volume, dar înregistrarea cuvintelor și exemplelor de utilizare a acestora pe aproape două milioane de fișe index a fost o sarcină care a consumat mult timp pentru profesor și studenții săi, care aveau și alte lucruri de făcut. Mai mult, lucrarea părea nesfârșită, deoarece săpăturile arheologice au produs din ce în ce mai multe cuvinte necunoscute sau semnificații mai noi ale cuvintelor cunoscute.

A II. după al doilea război mondial, imensa întreprindere a fost reorganizată și munca accelerată. Primul volum a fost publicat în 1956. A urmat în 20 de ani încă 20, editat de A. Leo Oppenheim, apoi Erica Reiner și, în cele din urmă, Dr. Roth.

Dicționarul complet este disponibil pentru cumpărare în Statele Unite pentru 1995 USD, iar unele dintre volumele sale variază în preț de la 45 USD la 510 USD. Cu toate acestea, este disponibil și online gratuit.