Bătălie diplomatică pentru comori de aur

Un total de jumătate de mie de obiecte din Crimeea se află într-o bătălie diplomatică. Valoarea doar o șapte din comori, care provine de la Muzeul Simferopol, este estimată la 172 mii de euro. Valoarea întregii colecții depășește un milion de euro. Expoziția include descoperiri arheologice minunate, bijuterii încrustate cu pietre prețioase, inclusiv coliere, brățări, inele, cercei, arme.

Obiectele obținute de la Muzeul Simferopol datează din epoca scită târzie, incluzând un cazan de bronz scitic, ornamente ecvestre și vase în formă de oaie. Valorile de la Kerchensky includ sculpturi, arcuri, ceramică, sticlărie, vaze pictate și figurine din teracotă și ustensile funerare. Muzeul Bahsiszeraj participă la Amsterdam cu 215 de exponate.

Organizatorii expoziției au o responsabilitate față de muzeele din Crimeea, chiar dacă se află acum pe teritoriul Rusiei, dar în același timp trebuie să țină cont și de guvernul ucrainean, care a permis exportul de obiecte de valoare. Deși avocații internaționali implicați în dezbatere și-au rupt capul, nu s-au confruntat cu o problemă similară. Activele de aur din secolele al VI-lea până în al II-lea î.Hr. au fost exportate din peninsulă când era încă parte a Ucrainei.

Însă de atunci, situația s-a schimbat fundamental: Ucraina își cere, așadar, valorile prezentate la expoziția „Crimeea este aurul și secretele Mării Negre” de la începutul lunii februarie. Și, desigur, și muzeele din Crimeea se pretind. Politica olandeză ar urma să respecte cererea Kievului, deoarece, la fel ca alte țări occidentale, încă nu recunoaște dreptul Moscovei de a anexa Crimeea.

Cu toate acestea, politica pare să fie și mai prudentă, mai ales după ce nu a primit niciun sprijin de la avocați internaționali. Prin urmare, ei iau notă de decizia Universității din Amsterdam: nici Kievul, nici Moscova nu își vor îndeplini cererile. Aceștia așteaptă decizia instanței de a face acest lucru sau ceea ce părțile convin.

Desigur, ar aștepta în zadar un astfel de acord. Rămâne, așadar, o judecată care poate dura ani de zile. Până atunci, expoziția comorilor de aur scitice nu poate fi închisă. În orice caz, se pare că după data deja prelungită, septembrie, aurul Mării Negre va fi deschis publicului.

Până când nu se decide soarta aurului din Crimeea, va continua o bătălie diplomatică. Mai exact, declarația de război. Deși ambele părți, ministrul ucrainean al culturii, precum și reprezentantul Crimeei al Consiliului federal rus, mărturisesc că vor merge în instanță pentru a-și recupera bunurile, până acum nu au existat semne.

Există, de asemenea, o prudență surprinzătoare din partea Moscovei. În timp ce a afirmat că transportul comorilor în Ucraina ar echivala cu furarea lor, ministrul rus al culturii a mai spus că este necesar să declare în timpul vizitei sale în Crimeea că ministerul său nu intenționează să intervină în soluționarea problemei pentru a nu da în mod inutil lumină politică a problemei.

Mulți cred că Kremlinul nu vrea să apară ca și cum ar încerca să pună mâna pe o altă avere ucraineană. Negocierile au loc la nivelul muzeelor și există indicii că Moscova vrea ca acestea să continue și acolo. Ministerul olandez al afacerilor externe a adoptat o poziție similară. De fapt, acest lucru a respins declarația unor oficiali interesați conform cărora soarta exponatelor va fi decisă la nivel de stat.

Potrivit acestora, latura juridică a problemei este destul de clară: muzeele din Crimeea au semnat contractele corespunzătoare la Amsterdam, și anume directorul muzeului cu directorul muzeului. O poziție similară o iau avocații internaționali solicitați de muzeele din Crimeea pentru negocieri în Olanda. Potrivit acestora, Ucraina este doar un proprietar secundar al comorilor, proprietarii principali sunt muzeele în sine, care au încheiat contractele.

Din scrisoare și din spiritul acestor contracte rezultă că acestea sunt supuse exponatelor. Pentru a închide ochii, desigur, nu poate fi exagerat faptul că chiar și în aceste contracte a fost inclus că obiectele expuse sunt proprietatea statului ucrainean.

Probleme complicate este faptul că, așa cum a subliniat unul dintre angajații de la Muzeul Amsterdam, practica internațională este de a returna exponatele în modul în care au fost primite. În acest caz, ar trebui să se facă central, prin Kiev. Chiar și directorul Schitului St. Petersburg crede că aceasta este o adevărată provocare pentru avocați și diplomați.

Partajare

Autor

Secretarul general demisionar, Anders Fogh Rasmussen, a prezis că, de vreme ce NATO nu poate sta în brațe pe măsură ce situația din Ucraina se înrăutățește, acțiunea militară rusă ar obliga Alianța să ia măsuri la summit, care ar fi fost inutile și inutile de câțiva ani.

Într-un interviu acordat ziarelor europene, fostul prim-ministru danez a subliniat că NATO se confruntă cu un mediu de securitate complet schimbat în Europa și răspunde la aceasta în două moduri. Pe de o parte, implementează noi baze în Europa de Est și, pe de altă parte, creează o forță de răspuns imediată, care poate fi implementată imediat.

Prezență mai vizibilă în Europa de Est

Detalii au fost dezvăluite în weekend de Frankfurter Allgemeine Sontagszeitung, dar secretarul general Rasmussen a confirmat de atunci, în cadrul conferinței preliminare de presă de luni, că NATO planifică o prezență mult mai vizibilă în Europa Centrală și de Est decât înainte.

Conform planului de urgență care urmează să fie adoptat la summitul galez, NATO va înființa cinci baze militare: pe lângă statele baltice - Estonia, Letonia și Lituania - în Polonia și România.

Acestea funcționează ca centre regionale de recunoaștere, logistică și planificare a desfășurării, cu personal multinațional, fiecare cu o bază de 300-600 de persoane. Se subliniază în mod specific că nicio bază militară permanentă nu va fi staționată la aceste baze.

În același timp, Alianța desfășoară exerciții militare la scară largă în regiune și se înființează o Forță de Reacție Rapidă cu o pregătire mai mare de patru mii la un nivel de pregătire mai ridicat decât Forța de Răspuns NATO (NRF) existentă. Unitățile acestei așa-numite formațiuni „vârf de lance” ar putea fi desfășurate în decurs de 2-7 zile.

Cartierul general al corpului comun german-danez-polonez din Szczecin va fi dezvoltat în continuare într-un comandament regional, care ar putea gestiona o operațiune care ar putea muta până la 60.000 de soldați. Deși secretarul general a indicat că deciziile cu privire la detalii vor fi luate după summitul NATO, în consultare cu liderii militari, însăși statele membre s-au prezentat deja cu dorința de a detașa trupele către forța de răspuns imediat.

Poate fi format sub conducerea britanică, dar și forțele armate daneze, letone, estone, norvegiene și olandeze își vor pune la dispoziție unitățile pentru a demonstra un nivel mai înalt de pregătire a forțelor NATO europene. Rasmussen a mai spus că acești pași vor fi în strictă conformitate cu acordul NATO-Rusia din 1997, în ciuda faptului că în alianță Moscova nu aderă la dispozițiile acordului.

Apropo, Rusia nu a fost invitată la summit-ul NATO de această dată, la fel cum a avut loc summitul economic G8 al celor mai dezvoltate țări în G7 pentru prima dată după mult timp ca răspuns la anexarea Crimeei.

Proces mai lung de aderare la Ucraina

Deși Ucraina a încercat să pună problema aderării Ucrainei la NATO cât mai curând posibil pe agenda summitului, Rasmussen spune că acest lucru este văzut în continuare ca un proces lung la Bruxelles. NATO, după cum a reamintit secretarul general, a adoptat o poziție cu privire la aderarea Ucrainei la NATO la Summitul de la București din 2008, potrivit căruia Kievul ar putea fi, desigur, membru dacă îndeplinește condițiile necesare.

De atunci, Ucraina a ocupat statutul de nealiniat, iar alianța a respectat acest lucru. Cu toate acestea, premierul ucrainean Arseny Jacenyuk a indicat zilele trecute că noul parlament ucrainean ar putea adopta o lege care abolește statutul de nealiniat. Dacă se va face această mișcare, a spus Rasmussen, ar putea fi din nou pe ordinea de zi - nu aderarea, ci consolidarea parteneriatului NATO-Ucraina.

Așadar, adunarea din Țara Galilor nu va fi cu siguranță un summit al extinderii, pentru moment, alianța nu poate promite Georgiei mai mult decât „apropiere”, iar aderarea Macedoniei va continua să fie împiedicată de disputa numelui. Povara inegală a summit-urilor NATO este inegală.

În partea americană, s-a plâns mult timp că marea majoritate a costurilor apărării comune - în prezent aproximativ 73% - este suportată de Statele Unite. Datele din Wall Street Journal arată că această rată s-a înrăutățit, Statele Unite reprezentând 68% din totalul cheltuielilor în 2007, în timp ce celelalte state membre au reprezentat 32%.

Alte douăzeci și șapte de state membre reprezintă în prezent doar 27% din bugetul NATO. În urma crizei financiare din 2008-2009, multe state membre și-au redus cheltuielile militare, iar Ungaria nu este singura care nu și-a îndeplinit angajamentul NATO în acest sens. Cu toate acestea, nu există nicio îndoială că ne aflăm în treimea inferioară a listei, cheltuind doar 0,9 la sută din PIB pentru cheltuieli de apărare.

Doar patru state membre îndeplinesc obiectivul de 2%. La Washington, se speră că această rată se va modifica ca urmare a crizei din Ucraina. Ungaria se pregătește să facă mai multe oferte la summitul galez, a fost informată națiunea maghiară. În toamnă, sute de soldați maghiari vor participa la un exercițiu militar baltic și facem eforturi pentru dezvoltarea unui aeroport de bază papală ca parte a planului de acțiune de urgență. Alături de alte state membre, Ungaria este așteptată să fie forțată să își mărească bugetul pentru apărare, cel puțin simbolic.

Sprijin simbolic pentru țările baltice

Se spune că Barack Obama a găsit prea lung și plictisitor recentul summit NATO de la Chicago, dar cu siguranță nu se va plictisi în Țara Galilor de data aceasta. Washingtonul este forțat brusc să facă față unor crize internaționale în paralel, de la avansarea ISIS în Irak și Siria, până la încetarea focului israeliano-palestinian până la Libia.

Președintele SUA se află sub o mare presiune, chiar și din partea politicienilor democrați, pentru a-și lăsa deoparte prudența obișnuită și pentru a lua rezoluții hotărâte la summit-ul din Țara Galilor. Este o mișcare simbolică faptul că Obama a ajuns în Estonia noaptea trecută înainte de întâlnirea NATO pentru a purta astăzi discuții cu liderii statelor baltice la Tallinn.

Aceasta este o poziție destul de clară pentru fostele state membre sovietice, care sunt din ce în ce mai preocupate de război fără un mesaj de război în Ucraina. Alegerea locației a fost evident conștientă, întrucât Estonia este singurul stat membru NATO din Europa de Est care își cheltuie 2% din produsul intern brut pentru apărare. NBC TV spune că secretarul de stat John Kerry și secretarul apărării Chuck Hagel vor să folosească și summitul galez pentru a recruta o coaliție internațională pentru a lupta împotriva statului islamic (IS).