Disertație de doctorat ? Examinarea materialului extract din lemn - ion metalic.

Postarea este 05-Feb-2018

Documente

STUDII DE DOCTORAT

MOLNRN HAMVAS LVIA

Universitatea din Ungaria de Vest Facultatea de Industria Lemnului Mrnki

Molnrn Tooth Lvia

EXAMINAREA EXTRACTULUI DE EXTRACT ALIMENTAR - FMION

Disertație de doctorat (doctorat)

Supervizor: Dr. DSc. Nmeth Kroly

Universitatea din Ungaria de Vest Facultatea de Industria Lemnului Mrnki

Czirki Jzsef Faanyagtudomny s Technolgik Doctoral School

EXAMINAREA EXTRACTULUI DE EXTRACT ALIMENTAR - FMION

Doctorat la Universitatea din Ungaria de Vest

Școala doctorală Jzsef Czirki de știință și tehnologie a lemnului face parte din programul Știința lemnului (F1).

rta: Molnrn Hamvas Lvia

Semnul examenului de doctorat. % -ot rt el, Sopron,. Președintele Comitetului de examinare Propun să accept evaluarea (da/nu) Prima brl (Dr.) da/nu (alrs) A doua brl (Dr ...) da/nu (alrs) (Eventual a treia brl (Dr. .) .) da/nu (alrs) Nota a fost atinsă de public în evaluare.% din Sopron, .

Președinte al Brlbiztstsg Gradul de doctorat (doctorat) . .

I.1. Lemnul ca sistem kmia. 3

I.1.1. Extracte din lemn. 5 I.1.1.1. Natura acidă a materialelor extrase. 6 I.1.1.2. Efectul de culoare al extractivelor. 10

I.1.2. Fmions în lemn. 11

I.2. Derivații flavonei. 15

II. Recenzie literară. 23

II.1. Rezultatele studiilor de quercetină, rutină și chimie a robinetinei. 24

II.1.1. Definește geometria quercetinei, rutinei și robinetinei. 24

II.1.2. Caracteristicile spectrofotometriei de quercetină, rutină și robinetină. 28 II.1.2.1. Spectrofotometrie de absorbție UV-VIS. 28 II.1.2.2. Spectrofotometrie derivată. 30 II.1.2.3. Spectrofotometrie diferențială. 31 II.1.2.4. Reflectarea luminii a unui model solid. 32 II.1.2.5. Densitometria Vkonyrteg. 33 II.1.2.6. Analiza fluorescenței. 35

II.2. Quercetina, rutina și robinetina în brânzeturi în soluție. 36

II.3. Proprietățile quercetinei, robinetinei și acidului-bazic de rutină. 37

II.3.1. Echilibre protonice disociative. 42

II.4. Quercetin, robinetin și brânzeturi redox de rutină. 46

II.4.1. Comportamentul electrochimic. 52

II.5. Efectele climatice ale fmionilor - flavonoide. 56

II.5.1. Metode de examinare coordonate. 58

II.5.2. Complexe de aluminiu de flavonoide. 61

II.5.2.1. comentarii și note cu privire la literatura despre complexele aluminiu-flavonoide. 70

II.5.3. Interacțiunea flavonoidelor cu ionii rz (II). 73

II.5.3.1. Remarci și observații cu privire la literatura privind interacțiunile rz - flavonoid. 83

II.5.4. Sistemul Cr (III)/Cr (VI) și flavonoidele sunt interschimbabile. 84

III. Muncă experimentală. 87

III.1. Condiții experimentale. 88

III.2. Produse chimice, reactivi. 90

III.3. Instrumente, instrumente. 90

III.4. Metode de calcul de echilibru. 91

ARC. Rezultatele cercetării și evaluarea. 95

IV.1. Investigarea brânzeturilor soluție în flavonoide în soluție. 95

IV.2. Efectul luminii asupra brânzeturilor spectrale de flavonoide. 99

IV.3. Investigarea proprietăților acid-bis ale flavonoidelor. 102

IV.3.1. Schimbarea structurală a quercetinei în mediu bazal. 103

IV.3.2. Echilibrul de rutină acid-bzis. 108

IV.3.3. Formarea robinetinei într-un mediu slab. 111

IV.4. Determinarea protonației quercetinei și rutinei. 113

IV.4.1. Determinarea aliajului de protoni al quercetinei. 115

IV.4.2. Definirea unui protonldsi llandj de rutina. 117

IV.5. Interpretarea structurii moleculare a proceselor acid-bzis. 118

IV.6. Studiul interacțiunilor flavonoide - fmion. 121

IV.7. Examinarea coordonată a aluminiului - flavonoidului. 122

IV.7.1. Complex de aluminiu de quercetin. 123

IV.7.2. Formarea complexului aluminiu-rutină. 128

IV.7.3. Evaluarea rezultatelor testelor pentru complexele aluminiu-flavonoide.131

IV.8. Investigarea interacțiunilor rz (II) - flavonoid. 132

IV.8.1. Investigarea reactivității rz (II) -flavonoidului în electrolitul bazat pe nitrit de cliu. 133

IV.8.2. Investigarea reacției rz (II) -flavonoidului în electrolitul de bază clorură de cliu. 135

IV.8.3.Examinarea rz (II) - flavonoid în acid acetic - tampon cliu-acetic138

IV.8.4. Evaluarea rezultatelor testelor pentru interacțiunile rz (II) - flavonoid. 142

IV.9. Investigarea interacțiunilor krm (III)/krm (VI) - flavonoid. 145

IV.9.1. Investigarea interacțiunilor Cr (III)/Cr (VI) - flavonoid în soluție. 147

IV.9.2. Spectrul Cr (III)/Cr (VI) este caracterizat prin silicagel. 148

IV.9.3. Schimbul de quercetină și robinetină cu krm (III) pe silicagel. 149

IV.9.4. Reacția quercetinei și a robinetinei cu krm (VI) pe silicagel. 152

IV.9.5. Efectul Cr (III) s Cr (VI) asupra fotodegrării flavonoidelor. 154

IV.9.6. Efectul Cr (VI) asupra fotodegrării flavonoidelor. 158

V. Rezumatul rezultatelor testelor. 161

VI. rezumat. 164

VII. Note de literatură. Eu

VIII. Sâni. XV

I. INTRODUCERE I .1. Lemnul ca sistem kmia

Aspectul estetic al lemnului, precum și numeroasele sale, este un aspect practic-

Pe lângă brânzeturile sale anatomice, o altă caracteristică importantă este că influențăm practic arborele

Procese letone (organizarea biochimică a constituenților lemnoși),

și diferitele efecte chimice și de mediu pe care le aveți

linie de prelucrare.

Lemnul este o macromoleculă organică structurată în apă de celuloză, cu diverse poli și s

sistemul complex ligninic, formând o structură morfologică diversă. Sunt organice

componentele sunt ele însele compacte, inter- și intramoleculare

formează un sistem, dar sunt, de asemenea, conectate între ele cu chimia de ordinul I și ordinul II.

Pe lângă materialele macromoleculare, lemnul are o greutate moleculară mică, de obicei în apă

sau dizolvă cu ușurință compuși în solvenți organici