Protejează împotriva virusului hormonului somnului

De mult timp se știe că melatonina, cunoscută și sub numele de „hormonul întunericului”, este o substanță care este implicată activ în procesul de somn și are multe alte efecte benefice. Cercetătorii au confirmat în câteva studii în urmă cu câteva săptămâni că hormonul are și funcții ale sistemului imunitar. Deși nu se așteaptă ca molecula să aibă un efect direct de protecție împotriva Covid-19, studii pe animale și studii clinice la om

s-a demonstrat activitatea antivirală.

Prin urmare, cercetătorii susțin cu tărie utilizarea terapeutică complementară a melatoninei, dar, mai presus de toate, subliniază efectul protector al somnului și, mai pe larg, ordonarea ritmului circadian.

Despre ritmul circadian

Diferitele funcții ale corpului au loc periodic pe parcursul zilei. Un astfel de ritm zilnic sau cunoscut și sub numele de ritm circadian (latină circa = în jur, moare = zi) apare și în momentul nutriției, modificări ale temperaturii corpului, secreția anumitor hormoni și modificări ale stării de veghe.

Un regulator endogen al ritmului, „ceasul intern”, este responsabil pentru modificările zilnice regulate: un grup special de neuroni din sistemul nervos central este situat într-o parte a creierului numită hipotalamus. Un ritm determinat genetic al proceselor care au loc în el poate fi detectat.

Este important, totuși, că semnalele de mediu externe și interne, cum ar fi alternanța de zi și de noapte, modificările diurne ale temperaturii ambiante, accesul la alimente și lipsa de alimente, pot suprascrie acest semnal de ceas intern și pot avea un efect profund asupra ritmului.

Poate că cea mai proeminentă dintre aceste semne este alternarea periodică a luminii/întunericului mediată de neuronii speciali ai retinei, celulele ganglionare. Aceste celule ganglionare sunt sensibile la nivelul de iluminare generală, dar absorb cea mai mare parte a luminii albastre la 480 nm. De aici și faptul că, cu o oră și jumătate înainte de culcare, ochelarii filtranți cu lumină albastră și/sau estomparea au un efect bun asupra procesului de adormire și somn (spre deosebire de afișajele de pe dispozitivele portabile). Omul este o ființă naturală, ridicarea cu un cocoș și adormirea cu luna este adesea naturală în mediul rural.

Melatonina

Hormonul este secretat în glanda pineală (corpus pineale) și eliberat în sânge; nivelurile plasmatice prezintă fluctuații diurne semnificative, cele mai mari noaptea și cele mai mici după-amiaza. Producția și secreția de melatonină este controlată de centrul creierului deja menționat: calea se extinde între creierul mediu, măduva spinării și neuronii simpatici.

Dacă melatonina este produsă pe întuneric și promovează somnul, ne învârtim toată ziua?

Există un hormon care are un efect anti-melatonină care începe să se producă aproape imediat când lumina: molecula este un derivat al colesterolului, cortizolul. Acest compus steroidic, în cantități normale, este un factor esențial al activității zilnice și, de asemenea, funcționează cu adrenalină și dopamină.

Este important să menționăm doi hormoni foarte importanți, care sunt foarte strâns legați de melatonină: grelina și leptina. Grelina, cunoscută și sub denumirea de „hormon al foamei”, este produsă pe stomacul gol și declanșează o senzație de foame în creier (precum și local în sistemul digestiv). Dacă nu dormim suficient și suficient, producția noastră de grelină crește: acest lucru poate duce la creșterea în greutate, dezvoltarea pe termen lung a rezistenței la insulină și diabet.

Există, de asemenea, o legătură hormonală puternică între melatonină și leptină. Un alt nume pentru moleculă este „hormonul sațietății”: este produs de țesutul adipos pentru a reduce foamea și a dezvolta un sentiment de plenitudine. Dacă somnul nostru este ordonat, nivelul nostru de leptină crește noaptea, dar somnul dezordonat reduce producția acestuia. Somnul dezordonat duce astfel la gustări.

Poate apărea o întrebare legitimă: dacă hormonii melatonină, cortizol, leptină și grelină sunt produși conform unui ritm circadian determinat biologic, când merită să mănânci?

Multe studii au o varietate de răspunsuri la acest lucru, dar marea majoritate a cercetătorilor în somn spun că, în cazurile sănătoase și nefuncționale, acest lucru este determinat în principal de melatonină. Prin urmare

merită să mâncăm atunci când nivelul nostru de melatonină este cel mai scăzut

- adică de după-amiază până seara.

Glanda pineală antivirală

Virușii sunt responsabili pentru decesul multor milioane de oameni din întreaga lume, 1,2 milioane de oameni mor până acum doar ca urmare a noii infecții cu coronavirus. Pe măsură ce crește atât numărul de infectați, cât și numărul de decese, cercetările privind dezvoltarea vaccinului s-au schimbat, de asemenea, cu viteză. Deși nu există încă un vaccin eficient împotriva SARS-CoV-2, există suplimente dietetice promițătoare, potențiale ingrediente active pe bază de plante, iar cercetătorii consideră că sistemul hormonal, inclusiv melatonina, ar putea oferi sprijin împotriva atacurilor virale. Oamenii de știință au descoperit că melatonina:

un antioxidant puternic, unul dintre produsele sale de degradare, AFMK, sa dovedit a fi un eliminator specific al radicalilor liberi. Hormonul crește propria producție de antioxidanți a organismului, crescând astfel producția unei molecule numite glutation.
antiinflamator, furtuna de citokine (IL-6) în bolile respiratorii, regulator imunitar eficient
protejează celulele producătoare de mitocondrii de radicalii liberi, reduce stresul oxidativ, modulează funcția mitocondrială
afectează energia și metabolismul: infecțiile virale adesea deplasează metabolismul celulelor infectate spre glicoliză (lipsa oxigenului), melatonina întărește respirația celulară eficientă, oxidarea terminală
are, de asemenea, proprietăți antivirale, poate preveni afectarea pulmonară acută (ALI) și sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS) cauzat de infecții virale și bacteriene

Utilizarea melatoninei poate fi benefică și pentru bolnavii critici: ajută la anestezie și anestezie (de exemplu, în timpul intervenției chirurgicale), reduce agitația și panica și poate îmbunătăți calitatea somnului pacienților în condiții clinice extrem de rapid. Proprietățile benefice ale hormonului enumerat mai sus confirmă ipoteza că melatonina poate reprezenta un nou beneficiu terapeutic pentru pacienții cu Covid-19.