László Kövér: Trianon nu este un capitol închis al cărților de istorie, ci prezentul

Sesiunea parlamentului a început cu infiltrarea steagurilor istorice și a fanfaronelor. Ulterior, a fost lansată o dezbatere cu privire la declarația politică depusă de deputații pro-guvernamentali cu privire la protecția identității naționale.

În discursul său de deschidere, László Kövér a subliniat că declarația politică este propusă spre adoptare din motive care se află în trecut, prezent și viitor. El a explicat că tragedia cauzată maghiarilor de dictatura Trianon „nu este doar un trecut istoric sigilat și sigilat de mai multe ori prin tratate internaționale, ci și un prezent continuu care trăiește cu noi, care poate deveni un viitor recurent dacă nu este binevenit”.

El credea că în timp ce ungurii din străinătate trebuiau să ducă o „luptă amară pentru existență” pentru a-și păstra limba maternă, cultura și familia, decizia Trianon nu era un capitol închis în cărțile de istorie, ci o întrebare deschisă, actuală, a existenței care afectează întreaga națiune maghiară.

Președintele a subliniat că viitorul maghiar poate fi sigur numai dacă în inimile și mințile tuturor generațiilor maghiare prezente și viitoare numai ceea ce poate proteja poate fi întotdeauna al său. Cel care nu este pregătit și nu poate să apere ceea ce îi aparține va pierde, a spus el.

El a spus că nu putem schimba trecutul, putem încerca doar să-l schimbăm cu cele mai dureroase consecințe ale sale, dar există șansa de a face acest lucru dacă învățăm din trecut.

László Kövér a menționat ca lecție că ideea autodeterminării națiunilor a fost „îngropată într-un mormânt comun cu țara milenară a maghiarilor, iar floarea otrăvitoare a negării naționale a înflorit pe mormânt”. "Amenințarea pentru națiunea noastră nu s-a încheiat, chiar se intensifică, dar îi amenință și pe cei care ne-au învins de o sută de ani", a spus el.

El a spus că cealaltă lecție este că poate avea întotdeauna un preț serios dacă nu suntem atenți la ceea ce se întâmplă în jurul nostru în lumea mare. Trianon este „nu numai sinonim cu durerea nedreptății istorice din trecut, nu numai cu un fel de remușcare colectivă care trăiește în ei în prezent cu privire la modul în care am putea lăsa acest lucru să ni se întâmple”, ci și o poruncă pentru viitor: ea nu ni se poate mai întâmpla nouă, a declarat el.

Potrivit lui László Kövér, a treia lecție este aceea

nu se poate realiza mare lucru pe scena internațională fără aliați. La Trianon, statul maghiar a fost condamnat la neviabilitate, națiunea maghiară la secesiune, Ungaria la singurătatea politică

El a subliniat că, totuși, un secol de muncă de sacrificiu a maghiarilor a făcut viabil statul ungar, iar coeziunea transfrontalieră a națiunii s-a dovedit a fi mai puternică decât forțele care doreau să-l desființeze.

El a subliniat că în Bazinul Carpatic și mai larg în Europa Centrală și de Est, națiunile care trăiesc împreună și una lângă alta vor râde împreună sau vor plânge împreună, „vom fi câștigători împreună sau vom dovedi cu toții că suntem învinși”. Președintele a spus așa,

„Noi, maghiarii care am pierdut secolul al XX-lea, nu vrem să-l pierdem pe al XXI-lea”, dar nici nu vrem ca vecinii noștri să piardă.

El a declarat că declarația încearcă să găsească aliați în națiunile și statele vecine și printre alte națiuni și state din Europa. Lupta maghiarilor din străinătate pentru dreptul lor la identitate națională este o chestiune europeană, a adăugat el.

László Kövér a explicat: în vremurile viitoare, o luptă identitară similară așteaptă toate națiunile europene, așa cum maghiarii din străinătate luptă de o sută de ani. Suveranitatea strategică a Europei nu poate fi atinsă numai prin autodeterminare politică și economică sau prin autoapărare militară, autoapărarea europeană eficientă necesită și fundamentul identității, a spus el.

El credea că nu există un astfel de fundament fără un sistem de norme care decurg din credința creștină și fără secole de culturi naționale.

„Granițele Europei durează atât timp cât există o cruce în cimitire în cimitire, Europa rămâne ea însăși atât timp cât comunitățile naționale europene trăiesc și își modelează destinul”.

El a vorbit și despre faptul că cetățenii naționali au o identitate națională și că această identitate, ca stare de conștiință și valori, provine din limba lor maternă, cultură și patrie. El a menționat că statul național este menit să protejeze aceste identități.

El a afirmat că declarația spune că dreptul la identitate națională le poate garanta tuturor că sunt liberi să moștenească limba maternă, cultura și familia și să le transmită descendenților lor. Potrivit declarației, dreptul la identitate națională este un instrument indispensabil pentru protejarea demnității umane universale, care poate consolida pacea, securitatea și stabilitatea, a explicat el.

László Kövér a subliniat că, prin urmare, declarația solicită parlamentelor și guvernelor țărilor vecine, instituțiilor UE și ONU să facă din dreptul la identitate națională o parte a drepturilor universale ale omului.

El a menționat: există o sută de ani dificili în spatele istoriei vechi de o mie de ani a maghiarilor din bazinul carpatic și „avem un viitor pe care îl putem modela noi înșine”. Pentru a supraviețui în fragmentare, extragând forța din performanța cunoștințelor, adăugând eforturile generațiilor succesive, trebuie să facem din secolul următor al maghiarilor un succes împreună, a spus el.