Blogul Raven Star

1-13

1 Isus, plin de Duhul Sfânt, s-a întors din Iordan și a locuit în pustie timp de 2 patruzeci de zile pentru a fi ispitit de diavol. Nu a mâncat nimic în acele zile, dar i s-a făcut foame după ce au trecut. 3 Și diavolul i-a zis: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește acestei pietre să fie făcută pâine. 4 Iisus a răspuns și i-a zis: Este scris: Omul nu va trăi numai cu pâine. 5 Atunci diavolul l-a ridicat și i-a arătat într-o clipită toate țările pământului. 7 Dacă te vei închina înaintea mea, atunci toate acestea vor fi ale tale. 8 Iisus a răspuns și i-a zis: Este scris: Să te închini Domnului, Dumnezeului tău, și numai lui să slujești. 9 Atunci diavolul l-a dus la Ierusalim și l-a așezat pe marginea templului și i-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te de aici. Nu-ți lovi piciorul în piatră”. 12 Iisus a răspuns și i-a zis: „Să nu ispitești pe Domnul, Dumnezeul tău”. 13 Când toate aceste ispite s-au sfârșit, diavolul l-a părăsit o vreme (Luca 4: 1-3).

Suntem Tatăl nostru din ceruri,

cine ne va trimite în pustie să te găsim și mai bine! Mulțumim că nu suntem singuri în pustie, dar „noi” putem fi numiți Tatăl nostru, în comunitatea sfinților. Mulțumim că singurul tău Fiu născut, Domnul nostru Iisus Hristos, este și el aici cu noi în acest pustiu în care tocmai ai fost trimis. Îți mulțumim că ai simțit, ai văzut, ai auzit ceea ce ni se întâmplă și că ne-ai atins umerii, inimile cu cuvintele Sale liniștite și mângâietoare. El vine la noi și ne spune: Nu te teme! Sunt cu tine, nu te voi lăsa oriunde trebuie să mergi în împlinirea chemării tale sacre de la Tatăl nostru Ceresc.

Sfințească-se numele Tău,

acordă ca nici o ispită să nu ne poată distrage de la niciuna dintre îndatoririle noastre, pentru care ne-ai creat, pentru care ne-ai chemat, să ne închinăm numai Ție, Domnului nostru, Dumnezeului nostru și să te slujim numai Ție. Sfințește-ne, astfel încât să-ți sfințim numele pe măsură ce îți luăm numele pe buze, ne referim la tine în această lume.

Vino în țara ta,

dă-ne să ne uităm la singurul nostru Rege în toate planurile noastre, Isus Hristos, care a trecut testul tuturor ispitelor și a devenit un punct sigur în viața noastră, care ne protejează, ne protejează în împărăția Sa.

Lasă voia ta să se facă,

căci privim în altă parte cu durere în această lume și trebuie să stabilim că, deși Tu ești un Dumnezeu atotputernic, nu totul în această lume se întâmplă conform voinței Tale. Nu voia ta este păcatul, nu voința ta suferă, îmbolnăvește, iar moartea nu este voia ta. Voia ta este viață sfântă, bucurie, sănătate și viață veșnică. Fie ca voia ta să fie în viața mea, la fel ca în zorii Domnului nostru Iisus Hristos, aceasta este legea ta, legea învierii, legea mântuirii. Mulțumesc, mulțumesc, că nu ne forțezi nici măcar bine, dar este și voința ta ca noi, ca oameni independenți, independenți, să ne integrăm voluntar în lume, ceea ce face totul perfect. Să avem și voia Ta, ca voia noastră să se facă din voia Ta.

Ca și în cer, la fel și pe pământ,

căci Tu nu ești un Dumnezeu care condamnă această lume pământească, materială, să se piardă, să prețuiască doar spiritul invizibil pentru ceva. Vă suntem recunoscători că vă pasă nu numai de cer, ci și de lumea pământească. La ceea ce ne simțim foarte bine. Pe florile primăverii, pe masa așezată de Paști și pe fețele celor dragi cu zâmbet. Acordați-vă că nu putem dori sfere înfricoșătoare care nu sunt pentru noi oamenii, dar mântuirea voastră se va împlini pe tot pământul.

Dă-ne azi pâinea noastră zilnică,

ne întoarcem spre tine cu recunoștință, îți căutăm mai întâi țara, trăim cu Cuvântul tău, dar știi că avem nevoie și de pâine. Dă-ne tot ce avem nevoie în acest pământ rătăcit în pustie pentru a depune mărturie despre Tine.

Și iartă-ne păcatele,

în perioada postului, multe dintre păcatele noastre au fost expuse la lumina Cuvântului, unul câte unul a adus de la noi și procesele mai simple și mai complexe, care ar fi putut spera la bine, dar în cele din urmă au fost rezultatul păcatului. La fel ca pânzele de păianjen de sub pat în timpul curățării sau din spatele dulapului, așa a ieșit din sufletele noastre și ceea ce vă aducem acum, vă vom pune la picioare și vă vom mărturisi că toate judecățile dvs. sunt justificate . Nu suntem vrednici să locuim în orașul Tău sfânt, lângă fântâna apei vii, doar la fel de mult merit ca și păcătosul care este exilat în pustie pentru totdeauna. Vom sta în fața Ta cu mâinile goale, nu aducem nimic și ne agățăm de promisiunea ta, cerem: Iartă-ne păcatele. Fă să uiți ce s-a întâmplat și recreează-ne pentru a binecuvânta și a nu aduce blestem celor din jurul nostru. Așa că lasă-mă să plec acasă de la această rugăciune în pustie de patruzeci de zile.

La fel cum iertăm pe cei care păcătuiesc împotriva noastră,

suntem pregătiți să transmitem altora acest har de neînțeles pe care tocmai l-am primit de la Tine. Pentru a-i face să se simtă și ei, este posibil! De asemenea, este posibil ca răstignirea atârnată să se întoarcă la Ierusalimul ceresc. Domnul nostru înviat, care însuși a trecut prin pustia exilului, mă cheamă nu numai pe mine, ci și pe păcătosul împotriva mea, așteptând masa lui. Ajută-mă, Doamne, ca să-i iert pe cei cărora le-ai iertat deja. Ajută-mă, Doamne, ca să pot ilustra cu dragostea ta Dragostea Ta renăscută pentru a le fi mai ușor să meargă pe calea sfințirii. Pentru ca toată lumea să creadă că este posibil, există iertare. Ca și în cer, la fel și aici pe pământ.

Și nu ne duce în ispită,

dă-ne să umblăm atât de strâns pe urmele lui Isus, îi vom ține mâna atât de strâns încât în ​​perioade atât de dificile, pustii, nu vom avea ocazia să ne strângem după pseudo-soluții, pseudo-soluții.

Dar scapă-mă de rău,

pentru că nu suntem curați. Suntem sub puterea răului, ne luptăm acolo și strigăm după eliberare! Nu numai că problemele noastre sunt tentate și prudente uneori, dar suntem până la gât, tot felul de lanțuri ne leagă într-o mie de feluri și suntem obligați să facem răul în zadar. Pentru noi, pentru alții. Mântuiește-ne, Doamne Mântuitorul nostru! Știm că atunci când ai ieșit în pustie, în cele patruzeci de zile nu numai că ți-ai auzit propriile tentații, ci era în urechile noastre strigătele noastre, o mie de tipuri de țipete de tot felul de lupte umane. Binecuvântat să fie, Doamne, că nu ne-ai urât pentru asta, că nu te-ai respins, că ai destule necazuri fără noi, ci că ai luat asupra noastră toată moartea noastră și cu noi ai strigat către iubitul tău Ceresc Tată. Binecuvântat să fie Domnul nostru, că rugăciunea voastră a fost auzită pentru sfințenia voastră, pentru desăvârșirea voastră și, prin urmare, putem fi mântuiți dacă strigăm mântuirea către Dumnezeul nostru în numele vostru, în comunitatea voastră.

Căci a ta este împărăția și puterea și slava în vecii vecilor,

căci astfel, prin rugăciune, prin Cuvântul tău și prin Duhul tău Sfânt, prin toată viața ta și prin puterea ta cerească, o vei zidi pentru totdeauna și în noi ne vei așeza ca pietre vii în locul nostru. Acordă-ne să credem în tine, să ne trăim viața în fiecare zi, chiar și în zilele întunecate și luminoase, întorcându-ne către Tine, Dumnezeul nostru, care ne-ai devenit Tată prin Domnul nostru Iisus Hristos, care a umblat în multe pustii pentru noi.