MICROBIOM ȘI OBEZITATE HEINZ GYAKY 2018 BUDAPEST

MICROBIOM ȘI OBEZITATE HEINZ GYAKY 2018 BUDAPEST

obezitate

MICROBIOMUL UMAN 10 miliarde de bacterii alcătuiesc microbiomul uman cântărind 1,5-2 kg. Se găsește în principal în intestinul uman Flora intestinală reglementată de intestin se găsește peste tot în corp Piele, gură, stomac, sânge, vezică urinară, cordon ombilical, placentă, vagin, plămâni. Microbiomul uman este ca o amprentă, bacteriile speciale și unice au un sistem de comunicare și o creștere controlată

MICROBIOM ȘI INTESTIN

FUNCȚIILE MICROBIOMULUI Controlează 70-80% din imunitatea noastră Controlează 100% din relația noastră cu mediul nostru Participă la digestie Produce vitamine, hormoni și enzime Comunică cu creierul, ficatul și glandele suprarenale Comunicarea este întotdeauna bidirecțională

RELAȚIA DINTRE MICROBIOTICE, DIETĂ ȘI OBEZITATE Compoziția bacteriană a persoanelor subțiri și obeze Efectul dietei asupra microbioticelor intestinale Putem manipula microorganismele intestinale Microbiota și mecanismul intestinal pot avea un efect asupra creșterii în greutate?

FLORA INTESTINALĂ UMANĂ SUBȚIRĂ ȘI GRASĂ Au fost observate două grupuri de bacterii: Phylum bacteriodetes și Phylum firmicutes. Transmiterea este cauza

Efectul dietei asupra MICROBIOTICILOR INTESTINALE Populația de bacteriodete crește chiar și în timpul unei diete sau exerciții cu conținut scăzut de grăsimi, carbohidrați sau calorii. O dietă bogată în fibre alimentare determină o creștere a Faecalbacterium prausnitzii F. prausnitzii în boala inflamatorie intestinală este responsabilă de producerea acidului propionic și a acidului butiric, care sunt principalii furnizori de energie a legăturilor strânse.

MECANISME CARE POT FI EFECTUL MICROBIOTICILOR PE CREȘTEREA GREUTĂȚII Firmicutele cresc aportul caloric cu 20% și permit fibrelor să fermenteze până la glicogen în capătul palatului, iar în cazul artroplastiei bovine în absența F. prausnitzii și a acizilor grași cu lanț înalt face parte din bacteriile gram-negative și pune presiune pe ficat și țesutul adipos. Începe inflamația tăcută. S-au măsurat zonulină scăzută în scaun și endotoxină LPS mare (lipopolizaharidă) în sânge, indicând un proces inflamator silențios. Obezitatea este, de asemenea, asociată cu o scădere a diversității microbiene totale a intestinului, deși numărul de microbi rămâne același.

MECANISME CARE POATE EFECTA MICROBIOTICILE ASUPRA CREȘTERII GREUTĂȚII

PREZENTARE GENERALĂ A STUDIILOR ȘI MECANISMELOR

STEATOHEPATITA NON-ALCOOLICĂ: O BOALĂ CONTROLATĂ CU MICROBIOTIC Întrucât malnutriția și obezitatea joacă un rol cheie în dezvoltarea ficatului gras, nu este încă clar de ce fenotipul inflamator se dezvoltă la 10% din toți cei afectați. steatohepatită nealcoolică (NASH). Relația dintre microbiota intestinală, obezitatea și consecințele metabolice (inclusiv NAFLD) devine, de asemenea, mai clară. Studiile clinice inițiale sugerează că factorii microbiotici sunt factori determinanți ai steatozei și inflamației hepatice, care includ receptori Toll-like (TLR) și citokine proinflamatorii, cum ar fi de ex. factor de necroză tumorală-α (TNFα).

STEATOHEPATITA NELCOHOLICĂ: O BOLĂ MICROBIOTICĂ

CONCLUZIE Există tot mai multe dovezi că microbiota intestinală joacă un rol semnificativ în inducerea și progresia sindromului metabolic. S-a demonstrat că microbiota intestinală modifică glucoza plasmatică, apetitul, lipidele serice și pro-inflamația. Administrarea de probiotice sau prebiotice este utilizată pe scară largă pentru a manipula microbiota pentru a reduce inflamația intestinală sau pentru a îmbunătăți integritatea barierei intestinale, pentru a reduce nivelul glucozei plasmatice și a lipidelor serice, pentru a iniția pierderea în greutate și pentru a reduce rezistența la insulină. Rezultatele actuale sugerează că microbiota intestinală poate fi o țintă terapeutică potențială pentru sindromul metabolic. Eficacitatea practicilor și opțiunilor terapeutice actuale ale sindromului metabolic trebuie să fie susținută de studii clinice.

SFATURI BINE Să reducem cantitatea de alcool și cantitatea de carbohidrați și grăsimi din alimentele noastre. Mănâncă mai multe salate, legume și amidon rezistent! Feriți-vă de antibiotice, IPP și metale grele. Probioticele sunt utile pentru obezitate, diabet, sindromul intestinului iritabil și boala Crohn. Tratamentul probiotic trebuie să dureze cel puțin 6 luni