Boala de inima

Studiu de caz: Maria, o doamnă mai în vârstă, suferea de angină. Deși calcificarea coronariană a fost dovedită în acest caz, nu a oferit o explicație completă pentru atacurile de angină, care nu se potriveau cu modelul obișnuit: ele nu au apărut de obicei în timpul efortului sau după o masă mare, bogată în grăsimi. Medicii săi au recomandat o operație de bypass pentru a deschide artere parțial blocate. În timpul intervenției chirurgicale, au devenit conștienți de ceva neobișnuit și care pune viața în pericol.

Una dintre arterele coronare ale Mariei era complet înghesuită: devenea rigidă și întărită. Au asistat la spasmul arterei coronare, despre care știm acum că apare în deficiența severă de magneziu. Aceasta poate fi explicația probabilă a unora dintre decesele cauzate de infarctul miocardic, când medicii nu găsesc vase de sânge complet blocate în timpul autopsiei.

Povestea de mai sus explică asocierea dintre nivelurile scăzute de magneziu și riscul ridicat de boli de inimă.

De fapt, victimele atacului de cord au, în general, niveluri de magneziu cu 30% mai mici și niveluri de calciu cu 30% mai mari decât media. Riscul cardiovascular este mai mare în părți ale lumii în care aportul de magneziu din dietă și magneziul în apă sunt scăzute.

Riscul de boli de inimă este mai mic în zonele în care apa este „dură”, adică conține cantități mai mari de calciu și magneziu. Dieta modernă conține cantități insuficiente de magneziu, care este prezent în cele mai mari cantități în legume, nuci, semințe și alimente integrale, în timp ce alimentele rafinate, carnea și produsele lactate conțin doar cantități foarte mici din acesta.

Relaxare cu magneziu

Unul dintre rolurile principale ale magneziului (alături de calciu) este reglarea contracției și relaxării musculare. Atât magneziul, cât și calciul sunt capabile să dețină o încărcare electrică. Echilibrul lor în interiorul și în exteriorul celulei musculare determină dacă celula musculară se contractă sau se relaxează.

Cum relaxează magneziul arterele?

Dacă arterele cuiva s-au îngustat deja din cauza aterosclerozei, o astfel de deficiență de magneziu poate declanșa un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Cercetările vor oferi, de asemenea, o terapie nouă, ieftină și inofensivă pentru bolile cardiovasculare sub forma mineralului esențial, magneziul.

S-ar putea să vă intereseze și aceste articole:

Creșterea aportului de magneziu, în special pentru cei aflați la marginea bolii de deficit, are un efect antihipertensiv imediat. Cercetătorii de la Universitatea Georgetown au efectuat un studiu în 1977, în care magneziul la pacienții hipertensivi a dus la o reducere cu 11% a tensiunii arteriale.

De atunci, magneziul a fost aplicat pe pereții arterelor, iar efectul său asupra ameliorării insomniei și neliniștii a fost confirmat de mai multe grupuri de cercetare. În plus, cei cu tensiune arterială crescută sunt mai predispuși să aibă niveluri mai mici de magneziu decât cei cu tensiune arterială normală.

Magneziul ajută!

Adică, aportul optim de magneziu nu numai că ne protejează de hipertensiune arterială, dar reduce și riscul de infarct la cei cu risc de boli cardiovasculare.

Avem suficientă magneziu în corpul nostru?

Cea mai proastă dietă posibilă pentru bolile de inimă și slab magneziu este cea care conține multă carne, lapte, alimente rafinate, zahăr și acizi grași saturați. Acest tip de dietă conține nu numai prea puțin magneziu, ci și prea mult calciu.

Corpul are nevoie de raportul corect dintre aceste două minerale, care reglează funcția nervului și a mușchilor. Dacă raportul dintre calciu și magneziu este prea mare, acesta poate provoca crampe musculare, bătăi neregulate ale inimii, hipertensiune arterială, nervozitate, iritabilitate și insomnie.

Pe de altă parte, o dietă bogată în legume, fructe, nuci și semințe oferă mai mult decât suficient atât magneziu, cât și calciu.

Așa au primit strămoșii noștri calciul de care aveau nevoie. La urma urmei, nu puteau mulge bizoni!

Cea mai bună semințe sunt semințele de dovleac!

Urmează semințele de floarea soarelui și semințele de susan, în timp ce cele mai bune nuci includ migdale și caju. O jumătate de cană de semințe de dovleac conține 370 mg de magneziu (aportul zilnic ideal este între 300 și 500 mg). O altă sursă excelentă de magneziu este germenii de grâu. O lingură de germeni de grâu și semințe de dovleac tocate amestecate cu cereale pentru micul dejun oferă o protecție sporită împotriva bolilor de inimă.