NEWSLETTER MALACOLOGIC

Recomandați documente

Publicat de MUSEUL MÁTRA DE ȘTIINȚE NATURALE

Publicat de T H E N A T U R A L SECȚIUNEA ȘTIINȚE A MÁT R A M U S E U M Editor Dr. FŐ KÖ H

H U - ISSN 023 (W) 648

CUPRINS - CUPRINS În m e m ó r i á m Dr. Andor Richnovszky (1932-1993)

KROLOPP, E. - S Ü M E G I, P.: Vertigo modesta (Say), Vertigo geyeri (Lindholm, 1925) și Vertigo genesii (Gredler, 1856) specii în formațiunile pleistocene din Ungaria _ 9 F Ű K Ö H, L.: Principalele caracteristici ale dezvoltării faunei de moluște holocene maghiare

FÜKÖH L E V E N T E: Studii galologice cuaternare în județul Somogy I. Investigații carteimalacologice în județul Somogy (SW- UngariaTransdanubia).

I. F I N T H A - P. S Ü M E G I - G. S Z I L Á G Y I: Un nou biotop al Chilostoma banaticum (Rossmässler, 1838) în Ungaria și aspectele sale pentru conservarea naturii

M I E N I S, H. K.: Despre identitatea f Sphaerumbonella brunelli Coen, (Mollusca, Bivalvia, Galeommatidae)

M I E N I S, H. K.: O notă despre sistematica și distribuția „Cocculina” simplicior M elvill, 1912 (Mollusca, Gastropoda, Lepetellidae) 37 MIENIS, H. K .: O meleagă într-o peletă fecală de șarpe Eirenis rothi Jan, Ophidia)

S Z A B Ó, S.: Bazele stării malacologice a izvorului din Szigetbecsei Lucrarea standard malacologică a Szigetbecsei

S Z A B Ó, S.: Efectul de a deveni fără apă și experimentele de reconstrucție a locului de viață asupra Monusca care trăiește în șireturile de soid din Kiskunság superior

D O M O K O S, T.: Condiții malacoecologice și coenologice ale secțiunii Hármas-Körös între 45 și 50 de kilometri de dig (Szarvas) pe câmpia inundabilă și partea salvată Pe investigațiile malacologice ale sistemului fluvial Körös.

BÁ B A, K ÁR O L Y Pe asociațiile moluștine de mlaștini de uscare, mlaștini și mlaștini sărate Mlaștini de uscare, mlaștini de câmpie, roguri saline.

D E L I, T. - KISS, J. - S Ü M E G I, P.: Date preliminare pentru fauna Mollusca de pe dealul Kaszonyi din Barabás (NE Ungaria) Raport preliminar despre recenta Mollusca din Dealul Kaszony din satul Barabás (NE Ungaria).

G: Date despre dieta fungică a melcilor nud

COPII, L. Investigație biometrică a populațiilor de Zebrina detrita (O. F. Müll., 1774) Investigație geometrică a populației de Zebrina detrita (O. F. Müll., 1774) populația din valea Uppony (nordul Ungariei).

COLECȚIE, G Y: Colecția mea Mollusca Despre colecția mea.

V A R G A, A.: Colecția Mollusca Hansági M ú z e u m (Mosonmagyaróvár) Moluscă-colecția Muzeului Hanság -

Krolopp E n d r e - F ű kö h Levente

Vertigo modesta (Say), Vertigo geyeri (Lindholm, 1925) și Vertigo genesii (Gredler, 1856) specii în formațiunile Pleistocen din Ungaria * E. Krolopp-P. S ü m e g i Rezumat: Ca unul dintre rezultatele unei revizuiri făcute asupra materialului de vertij Pleistocen al formațiunilor pleistocene maghiare, această lucrare prezintă studiul a 3 specii, până acum publicate sau discutabile. Vertigo modesta (Say) a ieșit la iveală în 1992 dintr-un loess superior Würm din Marea Câmpie maghiară. Până în prezent este cunoscută doar o singură localitate. Vertigo geyeri (Lindholm) se dovedește a fi un element faunistic caracteristic al sedimentelor din Marea Câmpie maghiară care fuseseră depuse într-un mediu umed, în zone de inundații cu conținut ridicat de carbonat ("infuzie loess"). Vertigo genesii Gredler este un specie, separarea sa de specimene mici de Vertigo parcedentata (Braun) pe baza criteriilor morologice ale cochiliei este incertă, de aceea are nevoie de investigații suplimentare.

În timpul unei revizuiri a materialului maghiar Pleistocen Vertigo și a unui studiu al materialului colecțiilor realizate recent (Krolopp, E.-Sümegi, P. 1992 a, 1992 b) am găsit trei specii care până acum nu au fost publicate din Formațiile pleistocene sau corectitudinea datelor despre acestea au fost discutabile din cauza problemelor taxonomice. Deoarece aceste specii astăzi nu apar pe teritoriul Ungariei (Pintér, L. și colab. 1979), apariția lor pleistocenă este importantă atât din punct de vedere statigrafic, cât și din punct de vedere paleoecologic.

1. Vertigo modesta (Say, 1824) FIG. 1. a-b.

f. FIG. 1. a, b = Vertigo modesta (Say), c, d = V. geyeri (Lindholm), e, f = V. genesii (Gredler)

de asemenea, remarcile de mai jos! - În fauna sa accesorie Collumella columella, Pupilla sterri și valonul tenuilabris sunt cele mai caracteristice specii. Subliniem că, pe baza studiilor făcute pe materialul de vertij Pleistocen maghiar Vertigo geyeri și speciile V: genesii se pot distinge între ele bine (Krolopp, E.-Sümegi, P. 1992 a). Pe baza materialelor europene recente, Waiden (1966) concepuse avizul. În același timp, nu credem că arderea lui V. genesii și V. parcedentata făcută pe baza morfologului coajei este solidă. Exemplarele mai mici de V. parcedentata sunt foarte asemănătoare cu exemplarele de V. genesii; separarea lor este adesea incertă. Trebuie să luăm în considerare și marea varietate de forme experimentate în rândul populațiilor pleistocene ale fenomenului V. parcedentata, referit mai devreme și de Waiden (1966). Nici nu credem imposibil ca forma numită V. genesii să acopere, de fapt, acele exemplare de V. parcedentata care, influențate de condiții ecologice nefavorabile, au devenit mature sexual înainte ca creșterea cojilor lor să fi fost finalizată. Observații

Vertigo geyeri a fost considerat anterior a fi o sub-specie de V. genesii și a fost desemnat ca V. genesii geyeri. (Lindholm, 1925; Lozek, V. 1964). Parțial datorită acestui fapt, o parte din date este V. genesii publicată în literatura de specialitate, de fapt, se referă la V. geyeri. Și publicațiile din acest motiv ale lui E. Krolopp (Krolopp, E. 1982-83, 1984, Krolopp, E. - S z ó noky, M. 1984) ar trebui interpretate pe acest continent. Toate cele trei specii de Vertigo care deja nu există pe teritoriul Ungariei au fost scoase în secțiunea nordică din regiunea noastră din cauza schimbărilor care au avut loc în condiții ecologice la sfârșitul Pleistocenului și la începutul Holocenului sau s-au retras la nivel înalt munţi. Distribuția lor Pleistocen în Ungaria, bazată pe grila U T M, este reprezentată în Fig. 2.

Rezumat În timpul revizuirii materialului Pleistocen Vertigo din Ungaria și procesării unor colecții mai noi, a fost confirmată apariția a 3 specii nedeclarate anterior și nedovedite. Singura apariție a Pleistocenului superior al Vertigo modesta (Say) este slăbirea Szeged-Öthalom. Speciile Vertigo geyeri (Lindholm) și Vertigo genesii (Gredler) sunt, de asemenea, cunoscute în principal din sedimentele din Pleistocenul superior. Ambele sunt specii higrofile, dar cerințele lor de temperatură sunt ușor diferite. Izolarea Vertigo genesii-mk din Vertigo parcedentata (A . Braun) pe baza cojii este considerată a fi un test pentru pelistocen în m u g m a r o r s zá g i. Problema autonomiei rasiale a formei pleistocene numită Vertigo genesii necesită, prin urmare, cercetări suplimentare.

FIG. 2. Localitățile pleistocene din Vertigo geyeri (a), V. genesii (b) și V modesta (c) în Ungaria, sqare negru = localitățile Pleistocenului superior cerc negru = localitățile Pleistocenului inferior triunghi negru = localitățile Pleistocenului mediu

KROLOPP Endre Institutul de Stat Maghiar de Geologie Budapesta, Stefánia ut 14. H-1143

SÜM E G I Pál K L T E Departamentul de Mineralogie și Geologie Debrecen, Egyetem tér 1. H-4010

Principalele caracteristici ale dezvoltării faunei de moluște holocene maghiare L. Fuköh Rezumat: Dezvoltarea faunei de moluște holocene maghiare este rezumată pe scurt. Acele specii sunt stresate doar care apar sunt caracteristice pentru fiecare unitate stratigrafică.

Studiile anterioare (Fűköh, L. 1986a, b, 1987, 1988, 1990, 1991, 1992a, b, c) rezumă principalele trăsături caracteristice, clasificarea cronostratigrafică și biostratigrafică a faunei de moluște din lanțurile montane de înălțime medie și ameliorate zone. Aceste studii se bazează în primul rând pe relațiile de dominanță ale speciilor din faună. A lipsit o astfel de estimare cuprinzătoare a faunei moluscului holocen maghiar care arată evoluția anumitor elemente ale faunei la nivelul speciilor. De aceea am luat în considerare lucrările asupra faunei din țările înconjurătoare, deși condițiile geografice diferite pot afecta puternic aplicabilitatea acestor date în Ungaria. Scopul tabelului următor și al scurtei evaluări este de a încerca să recupereze insuficiența menționată mai sus. Deși aceste date sunt incomplete, acestea ar putea însemna un mare ajutor pentru examinările viitoare.

Dezvoltarea faunei de moluște holocene a lanțurilor montane de înălțime medie (Munții Bakony, Munții Bük k, regiunea Aggtelek-carstică) Există 81 de specii de moluște cunoscute din depozitele de peșteri studiate și sedimentele de pe malul apei până acum. Dintre specii, autorul nu a luat în considerare cele de apă dulce, apariție rară în sedimente (Lymnaea peregra, Lymnaea truncatula, Anisus spirorbis). Singura specie de apă dulce care poate fi găsită în lista care conține 81 de specii este Sadleriana pannonica. Jumătate din specii au fost membre ale faunei pe tot Holocenul. Există doar 39 de specii care nu au fost găsite niciuna dintre unitățile ratostrafice și biostratigrafice cronostice. Numărul speciilor menționate mai sus va scădea cu siguranță din cauza elaborării detaliate a faunei. Pe de altă parte, vor exista specii care vor avea o lipsă semnificativă în timpul examinărilor, astfel încât acestea ar putea juca un rol important în determinarea vârstei faunei: Sadleriana

Pyramidula rupestris Vertigo antivertigo Vertigo pygmaea Pupilla

Ena montana Macrogastra latestriata Clausilia cruciata

în ciuda numărului său ridicat de indivizi, nu a fost găsit în sedimente boreale cunoscute doar din ultimele depozite subatlantice cunoscute doar din ultimele sedimente ale fazelor atlantice și subatlantice cunoscute doar din primele sedimente ale Holocenului (fazele boreale și atlantice ) poate fi găsit în sedimentele boreale cunoscute numai din sedimentele atlantice și subatlantice cunoscute numai din primele sedimente ale Holocenului (fazele boreale și atlantice)

Bulgarica vetch Laciniaria marketa Zonitoides nitidus Vitrea subrimata Oxychilus inopinatus Oxychilus draparnaudi Daudebardia brevipes Daudebardia helenae Trichia hispida Semilimax

Perforatella vicina Monacha cartusiana

cunoscut doar din sedimentele atlantice prima sa apariție este cunoscută doar din ultima faună subatlantică cunoscută doar din ultima faună subatlantică cunoscută doar din ultimele depozite holocene (faze subboreale, subatlantice) cunoscute doar din sedimentele fazei subatlantice în care nu se găsește sedimente boreale cunoscute doar din sedimentele fazei subatlantice cunoscute doar din sedimentele ultimei faune holocene (fazele subboreale și subatlantice) cunoscute doar din depozitele Holocenului timpuriu (boreal și atlantic) cunoscute doar din faza subatlantică în care apare în timpul faza subatlantică

În perioada actuală a investigațiilor putem afirma că apariția speciilor de moluște de aripă follo poate fi urmărită numai din Holocenul târziu la intervalele Mounta maghiare de înălțime medie: Vertigo antivertigo, Laciniaria turgida, Zonitoides nitidus, Oxy chilus draparnaudi, Daudebardia helenae Perforatella vicina, Monacha cartusiana. Dintre speciile recente de moluște, singura care nu este cunoscută din sedimentele holocene ale lanțurilor montane de înălțime medie este Helicella obvia până acum.

Dezvoltarea faunei moluștelor holocene din zonele maghiare subvenționate În timpul examinărilor autorului au fost găsite 33 de specii. Specii care apar doar într-o anumită perioadă a Holocenului dintr-o proporție semnificativă din faună (21 de specii). Este cauzată de examinările insuficiente ale aflorimentelor. Dar există specii care lipsesc sau prezența este o caracteristică semnificativă a sedimentelor. Ceas

cunoscut numai din sedimentele fazelor boreale și atlantice cunoscut doar din depozitele boreale Valvata pulchella Bithyospeum cf.sandbergeri cunoscut doar din depozitele ultimelor faze subboreale și/sau subatlantice Marstoniopsis scholtzi cunoscut doar din sedimentele boreale Lythogliphus naticoides cunoscut doar din edimentele Holocenului timpuriu (faze boreale și atlantice) Lymnaea truncatula nu se cunoaște din sedimentele boreale Lymnaea auricularia cunoscută doar din depozitele Holocenului timpuriu (faze boreale și atlantice) Lymnaea peregra ovata cunoscută doar din depozitele Holocenului timpuriu (boreală și atlantică) faze) Aplexa hypnorum cunoscută doar din depozite boreale Planorbisius corneus cunoscută doar din depozite Holocen târziu (faze subboreale, subatlantice Planorbis carinatus cunoscute numai din depozite Holocen târziu (faze subborale, subatlantice)

Apariția speciilor cu importanță stratigrafică în sedimentele lanțurilor montane de înălțime medie B Sadleriana pannonica Pyramidula rupestris