Principii în serie, bani în serie, obiective în serie

Ei nu ascund faptul că obiectivul lor principal este de a construi democrații vibrante și incluzive în întreaga lume. Desigur, toate acestea bazate pe principiile Soros, din banii Soros, de dragul obiectivelor Soros - scrie în ultimul său articol referindu-se la pagina Firewall Group Blogstar, Magyar Nemzet.

seriali

Rețeaua serială este omniprezentă

Organizația, fondată de György Soros, funcționează de mai bine de 40 de ani și susține în prezent mii de proiecte în peste 120 de țări în fiecare an. De fapt, vorbim despre o organizație transnațională, care este, de asemenea, o platformă pentru ca diferite organizații să influențeze activ viața de zi cu zi. În opinia lor, susțin indivizi și organizații independente, dar este clar pentru toată lumea că „independent” înseamnă de fapt dogme Soros. Cea mai semnificativă garanție în acest sens este că

până în prezent, președintele organizației este însuși George Soros și fiul său, Alexander Soros.

În mod surprinzător, Fundațiile pentru o societate deschisă au devenit cea mai mare companie umanitară privată din lume, luptând pentru drepturile omului în principiu în toate domeniile vieții. De la înființare, a cheltuit în total peste 15 miliarde USD, la cursul de astăzi, 4.500 miliarde HUF (!) Pentru a-și atinge obiectivele. El a distribuit suma imensă de bani în domenii precum de ex. practica democratică, echitatea și justiția economică, reforma judiciară și drepturile fundamentale, drepturile omului, presa, învățământul superior etc.

Ne putem aminti cu toții nenumărate exemple ale luptelor din aceste zone dintre soldații Ungariei și György Soros.

György Soros, un om de afaceri american de origine maghiară, președinte al companiei de investiții Soros Fund Management din New York, și soția sa, Tamiko, la o ceremonie la Berlin, pe 8 iunie 2017, cu ocazia înființării Institutului European al Arta și cultura romilor
Foto: Clemens Bilan/MTI/EPA

Cum funcționează rețeaua serială

În fiecare an, sunt sprijinite mii de proiecte care desfășoară activități care îndeplinesc obiectivele rețelei, cum ar fi: reformă judiciară, transparență sau dezbatere deschisă pe probleme de interes major pentru societate.

Este suficient să ne gândim la actualele revolte din SUA, unde există mai multe știri că organizațiile rebele au fost susținute în mod activ de Soros.

O astfel de organizație este Black Lives Matter, unul dintre principalii organizatori ai recentului val de proteste din Minneapolis. Mai mult, nu este imposibil să ne imaginăm un bărbat care atacă în mod deschis politicile președintelui SUA Trump pentru a utiliza chiar și astfel de instrumente apropiate de război pentru a-i ajuta pe democrați să câștige teren, fără teama unei eventuale lovituri de stat.

Vedem o intervenție politică deschisă similară în Europa, unde acestea intră în contact cu guverne mai slabe și mai permisive, își asumă un rol deschis și influențează în mod activ țările.

La Bruxelles, prin intermediul Institutului European pentru Politica Societății Deschise, aceștia sunt prezenți constant la toate nivelurile de luare a deciziilor europene, de la deputați până la comisari individuali. Atunci ne vine în minte seria de imagini când George Soros a fost apăsat și sărutat pe sân de fostul președinte al Comisiei Europene de la Bruxelles. Nu întâmplător toate aceste evenimente au fost urmate de un pachet semnificativ de măsuri în politica europeană.

Rețeaua funcționează în peste 120 de țări, menținându-și propriile birouri în majoritatea locațiilor și sprijinind celule de toate dimensiunile (persoane fizice, ONG-uri etc.).

Oamenii care lucrează aici sunt soldați cu principii care stau în noroi, chiar și în cele mai dificile circumstanțe și respingeri sociale, având încredere în susținerea rețelei. Rețeaua se bazează pe diverse fundații (peste 20) și programe (16 tematice și 7 geografice), care sunt gestionate de comitete separate. Comitetele sunt guvernate de un consiliu consultativ pentru rețea, care își coordonează activitățile și mijloacele utilizate pentru a-și atinge obiectivele. Strategia și deciziile finale la scară largă sunt luate de Comitetul director, care este încă prezidat de György Soros.

Fluxurile de numerar ale rețelei Soros

Cu peste 15 miliarde de dolari acumulate de-a lungul deceniilor, a ajuns în aproape toate colțurile lumii. Mai mult de o cincime din bani se îndreaptă către SUA pentru proiecte precum discriminarea rasială, facilitarea migrației sau combaterea inegalităților economice și politice. În legătură cu acesta din urmă, este demn de remarcat faptul că, de când Donald Trump a fost la putere, suma de bani disponibilă a fost mărită cu aproape un al treilea an la an. Pot exista alte dovezi că

Izbucnirile adversarilor lui Soros Trump se reflectă nu numai în presă, ci și în fapte.

Nici rețeaua Soros nu ignoră Europa, susține viziunea unei Europe și mai incluzive (înțelegeți migranții către Europa) și mai democratică (înțelegeți baliberalul), cu aproape 100 de milioane de dolari anual.

Încă de la început, ca unul dintre principalii contribuabili la criza migranților din 2015, organizațiile Soros s-au implicat activ în omogenizarea populației europene.

Aceștia vor profita de toate mijloacele politice, economice și legale pentru a facilita relocarea migranților ilegali în Europa, fără a menționa îngreunarea activității guvernelor. După cum am văzut anterior, oamenii lui Soros la Bruxelles fac o muncă semnificativă și sunt capabili să influențeze politica europeană. în plus

În toate țările, inclusiv Ungaria, unde democrația liberală pe care o reprezintă nu a câștigat teren, (pseudo) ONG-urile și partidele politice care se supun.

Africa, unde George Soros și-a început activitățile filantropice în acel an, este încă monitorizată astăzi și peste 10% din buget este cheltuit pentru proiecte care stau la baza democrației pe care o imaginează în fiecare țară. În Africa de Nord și Orientul Mijlociu, activitățile lor au crescut de la criza migranților și, de atunci, și-au crescut plățile cu peste 10% pe an.

Una dintre activitățile lor principale în regiune este de a sprijini refugiații sirieni și de a folosi orice mijloace pentru a-i aduce în Europa.

Și în Israel, a fost înființată o instituție de învățământ cu scopul de a încuraja gândirea critică bazată pe o filozofie ascunsă opusă guvernului actual.

După căderea comunismului, aceștia sunt activi și în Eurasia și Asia, interferând în mod deschis în formarea sistemelor politice fragile.

Un bun exemplu este înființarea Institutului Național Anticorupție în Ucraina sau diferite programe de transparență în alte țări vecine. Aceste măsuri sună bine în principiu, dar în realitate este o mare oportunitate pentru oamenii din rețeaua Soros de a interveni în viața politică în primele linii. Și în această regiune, migranții care caută mijloace de trai mai bune sunt mutați activ din Asia în Golful Arabiei, Asia de Est sau chiar Europa.

Sclavii rețelei Soros

György Soros a construit în mod unic o organizație perfect asemănătoare păianjenului în ultimii 40 de ani. În ciuda bătrâneții sale, el este încă implicat activ în activitatea Open Society Foundations.

El își varsă profiturile din speculațiile financiare la nesfârșit în programe pentru a-și atinge obiectivele de auto-servire: răspândirea gândirii deschise și liberale, destabilizarea guvernelor și, eventual, câștigarea și mai multor bani și putere.

Cu toate acestea, toate guvernele responsabile trebuie să fie atente și să nu lase sunetele sirenei să cadă, altfel te poți regăsi cu ușurință într-o situație în care tocmai devii o marionetă, pierzând controlul. De-a lungul istoriei, mulți au experimentat că în spatele oricărei fapte bune a existat întotdeauna o intenție insidioasă, crearea unei noi ordini sociale care i-a făcut doar sclavul rețelei Soros - citiți articolul Firewall.

Imagine de copertă: György Soros, un om de afaceri american de origine maghiară, președintele companiei de investiții Soros Fund Management din New York și Open Society Institute, participă la o masă rotundă pentru liderii din sectorul privat de-a lungul celei de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. Sediul central din New York pe 20 septembrie 2016