Probleme de identitate în expertiza criminalistică
Există perioade în viața fiecărei organizații sociale în care sarcinile de construcție organizațională împing activitatea profesională de promovare - și nu trebuie uitată - în plan secund. În cazul Camerei maghiare de experți judiciari (MISZK), alegerea colegilor care vor reprezenta comunitatea în viitor a avut loc în ultimele zile, astfel încât se deschide destul de mult oportunitatea de a începe o muncă semnificativă într-un mod nou - și, sperăm, mai eficient - încet. Cu toate acestea, nu există niciun motiv să vă grăbiți, deoarece multe depind de alegerea obiectivelor corecte și este mai bine să vă gândiți cu atenție la opțiuni decât să vă grăbiți în direcția greșită.
În activitățile noastre de zi cu zi, de multe ori nici măcar nu încercăm să înțelegem contextul mai profund al acțiunilor noastre, chiar superficial. În viața de zi cu zi, acest lucru este de obicei suficient, deoarece chiar dacă avem dorința de a face acest lucru, cu greu se epuizează. Cu toate acestea, pe parcursul activității noastre profesionale - mai ales dacă o considerăm profesia noastră - este de așteptat să ne străduim să fim conștienți de rolul pe care l-am asumat sau chiar împărtășit cu noi, efectele activităților noastre într-un anumit structura. În domeniul expertizei criminalistice, toate acestea înseamnă examinarea și interpretarea problemelor de identitate, cum ar fi: care este rolul unui expert criminalist în cadrul justiției juridice și care este ponderea poziției expertului în luarea deciziilor în cadrul competență. Acestea sunt chestiuni mult dezbătute, în care, în ciuda caracterului lor decisiv, nu s-a ajuns la un consens până în prezent între actorii jurisprudenței și practica juridică. În general, este un adevărat principiu că ceea ce nu hotărâm pentru noi înșine este decis de alții pentru noi și, așadar, nu este doar la nivelul individului, ci și la nivelul diferitelor organizații. Prin urmare, este corect dacă experții nu se retrag din interpretarea și validarea propriei sarcini și roluri în cadrul sistemului juridic.
Decizia asupra unei probleme profesionale necesită asistența unui specialist. În mod implicit, un profesionist nu este altceva decât o persoană cu o înțelegere excelentă a unei profesii. În cazul experților criminalistici, acest lucru înseamnă cel mai înalt nivel posibil de educație care poate fi obținut în funcție de competență. Decizia cu privire la problemele profesionale - de obicei - nu necesită o abordare sau practică de expert medico-legal. O altă problemă este că atât ghidurile metodologice existente, cât și cele așteptate, apostrofează procedurile experților ca metodologiile expertilor medico-legali, deși nu depășesc cadrul profesiei date, ci sunt utilizate în mod regulat la examinările expertilor medico-legali.
Impactul și ponderea activității unui expert - în soluționarea unui litigiu - depinde de semnificația problemei profesionale date în cadrul procedurii, precum și de utilitatea opiniei sale de expert. Acestea din urmă pot fi influențate atât de factori obiectivi (constrângeri ale dovezilor profesionale), cât și subiective (calitatea dovezilor profesionale). Dacă decizia cu privire la aspecte de drept sau de specialitate are ca rezultat o valoare adăugată mai mare pentru hotărârea finală, nu depinde de contractant sau expert, ci de caracteristicile specifice ale cazului. Întrebările de identitate ridicate de expertul criminalist în introducere pot fi greu de răspuns pe câteva pagini, dar o indicație a importanței lor, mai ales în cazul unei camere care urmează să fie reînnoită, poate să nu fie în întregime în zadar. Sperăm că nu numai experții medico-legali, ci și legiuitorii și oamenii legii apreciază mai mult rolul experților medico-legali decât faptul că experții, neavând un loc în umbra amvonului, trebuie să se ghemuiască cu pachete de documente în poală, colțul sălii de judecată.
Autorul este expert criminalist
Articole similare:
Este responsabilitatea furnizorilor de servicii intermediare să furnizeze opere de artă online
30 decembrie 2020.
A doua ediție revizuită a Marelui comentariu la legea drepturilor de autor, publicată de Wolters Kluwer, descrie în mod cuprinzător normele maghiare, ale Uniunii Europene și internaționale ale dreptului de autor. Marele comentariu analizează în detaliu cele mai importante convenții internaționale, Legea drepturilor de autor, legislația UE relevantă referitoare la secțiunile sale și prezintă în detaliu deciziile privind drepturile de autor ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, pe lângă jurisprudența maghiară. Mai jos este un extras din textul explicativ la Secțiunea 94 din Legea drepturilor de autor, care se referă la răspunderea furnizorilor de servicii intermediare pentru lucrări online în domeniul răspunderii civile. Autorul detaliului este dr. Gábor Faludi.
Restricționarea remunerației pentru artele spectacolului în Europa
30 decembrie 2020.
Autorul analizează hotărârea Marelui Consiliu al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cazul Recorded Artists Actors Performers Ltd . v Phonographic Performance (Ireland) Ltd și alții [1], care limitează drept spre.
Acțiunile instanței și ale notarului dacă instanța constată că conflictul nu este valabil în totalitate sau parțial
29 decembrie 2020.
Urmând tradiția comentariilor, Marele comentariu la Legea privind procedura privind ordinea de plată, scris de Kristóf Szécsényi-Nagy și publicat de Wolters Kluwer, își propune în primul rând să asiste forțele de ordine, fie în profesia de notar, judecător sau avocat. De aceea, pe lângă stabilirea bazelor teoretice necesare, accentul este pus pe clarificarea și răspunsul la întrebările care au apărut în practică. Mai jos veți găsi o explicație a Marelui comentariu la rubrica „Acțiuni ale instanței și ale notarului dacă instanța constată că contradicția nu este valabilă în totalitate sau parțial”.
AB: Se pot distinge două stări ale membrilor OBT
29 decembrie 2020.
Curtea Constituțională a respins Decretul nr. 6/2015 privind normele care reglementează administrarea instanțelor. (XI. 30.) din Instrucțiunea OBH menită să stabilească și să anuleze neconstituționalitatea Secțiunii 103 (1) din Instrucțiunea OBH.
Hunter Vanda: Conceptul juridic de proprietate culturală
28 decembrie 2020.
„Cu toții avem dorința de a păstra patrimoniul ca o lume fizică cunoscută de noi toți și astfel oferind un sentiment de continuitate.”
- Medic veterinar legist Dr.
- Întrebări frecvente - Adresați-vă farmacistului!
- Întrebări importante despre tratamentul alergic
- Interfood- Întrebări frecvente- Prânz la domiciliu
- Intrebari si raspunsuri