Reveniți la locul de muncă după concediu medical din cauza problemelor de sănătate mintală

Suzanne Lagerveld și Irene Houtman, TNO, Olanda
Tradus de: dr. Eszter Bánhidi
Corectare: dr. Ferenc Kudász, Centrul Național de Sănătate Publică, Departamentul de Igienă și Sănătate a Muncii

Cuprins

1. Introducere
2 Definiții: Ce este revenirea la muncă după o boală mintală?
3 De ce „revenirea la serviciu” după o absență din cauza bolilor mintale este o problemă importantă?
4 Factori care influențează reîntoarcerea la locul de muncă după concediul medical datorat bolilor psihice
5 Boli/factori de sănătate
- 5.1 Factori personali
- 5.2 Factori de mediu
6 Intervenții bazate pe dovezi pentru a facilita revenirea la muncă
- 6.1 Manipularea obișnuită
- 6.2 Intervenții pentru a reveni la munca eficientă
- 6.3 Impactul intervențiilor de revenire la locul de muncă asupra sănătății mintale
7 Concluzii
8 Referințe
9 Lecturi suplimentare

Introducere

Articolul descrie factorii care influențează efectele postîntoarcere și intervențiile bazate pe dovezi care îmbunătățesc reîntoarcerea la muncă în urma concediilor de boală din cauza problemelor frecvente de sănătate mintală. În primul rând, sunt prezentate conceptele de probleme comune de sănătate mintală și de întoarcere la muncă. În al doilea rând, articolul descrie pe scurt urgența intervențiilor pentru a reveni la o muncă eficientă pentru lucrătorii cu probleme comune de sănătate mintală. În al treilea rând, prezintă o serie de predictori ai revenirii la muncă în termeni de tulburare, factori personali și factori de mediu. În cele din urmă, oferă o scurtă descriere a îngrijirii de rutină și o prezentare generală a intervențiilor de revenire la muncă. Ultimul paragraf trage câteva concluzii cu privire la ce măsuri și la ce nivel par a fi eficiente în întoarcerea la serviciu după concediul medical datorat bolii mintale.

Definiții: Ce este revenirea la muncă după o boală mintală?

Acest articol se va concentra asupra lucrătorilor care se întorc la muncă cu o boală mintală obișnuită, indiferent dacă este vorba de muncă sau de muncă. Astfel de tulburări comune de sănătate mintală includ depresia, anxietatea și alte tulburări legate de stres. Întoarcerea la muncă poate fi definită ca „Întoarcerea la muncă/timpul petrecut după o perioadă de concediu medical”. Deși definițiile întoarcerii la muncă variază în funcție de disciplină sau de contextul socio-legal, majoritatea cercetătorilor folosesc criterii precum statutul de angajare (prezență/absență), numărul de ore lucrate sau timpul pentru a relua orele contractuale (venituri egale). Unele studii au acordat recent o atenție sporită calității întoarcerii la locul de muncă (de exemplu, funcția locului de muncă și revenirea la munca durabilă). [1]

De ce „revenirea la serviciu” după o absență din cauza bolilor mintale este o problemă importantă?

Factori care influențează reîntoarcerea la muncă după concediul medical datorat bolilor psihice

Pentru a putea interveni în mod eficient și a depista cazurile cu risc ridicat de concediu medical pe termen lung, este important să știm care sunt factorii care prevăd revenirea la locul de muncă. Dovezile empirice subliniază natura multifacetică a revenirii la locul de muncă și au demonstrat efectul caracteristicilor tulburării (de exemplu, severitatea simptomelor depresive), a altor caracteristici individuale (de exemplu, vârstă) și a factorilor de mediu (de exemplu, comportamentul supervizorului) asupra revenirii la locul de muncă. În cele ce urmează, prezentăm predictorii revenirii la muncă publicate în recenzii sistematice pentru fiecare dintre aceste caracteristici. [9] [10] [11] [12] Este important de reținut că indicatorii de prognoză pot varia în funcție de tipul de tulburare sau de legislația privind securitatea și sănătatea în muncă.

Boli/factori de sănătate

Factori personali

Factori de mediu

Acces mai bun la serviciile de sănătate mintală.
Un accent mai puternic pe probleme profesionale/profesionale în îngrijirea sănătății mintale.
Încurajarea sprijinului coordonat (de exemplu, necesitatea unei mai bune cooperări între centrele de ocupare a forței de muncă, furnizorii de servicii medicale și autoritățile de anuitate).
Îmbunătățirea abilităților și cunoștințelor medicilor de familie cu privire la problemele de sănătate mintală (de exemplu, diagnosticarea tulburărilor mentale frecvente și informarea lor că ordonarea „odihnei și a plăților pentru bolnavi” poate fi potențial dăunătoare pentru un pacient cu o boală mintală comună).
Autorizarea concediului de boală parțial. Țările cu politici parțiale de concediu medical (cum ar fi Suedia, Danemarca, Norvegia și Țările de Jos) raportează o reducere a plăților indemnizațiilor de boală din cauza bolilor mintale frecvente.
Sistemele și politicile la locul de muncă ar trebui să fie concepute pentru a sprijini divulgarea problemelor de sănătate mintală.
Reducerea stigmatizării bolilor mintale poate îmbunătăți disponibilitatea angajaților de a accepta îngrijiri adecvate.

Intervenții bazate pe dovezi pentru a facilita revenirea la locul de muncă

Tratament obișnuit

Intervenții pentru a reveni la munca eficientă

Impactul intervențiilor de revenire la locul de muncă asupra sănătății mintale

Atât lucrătorii, cât și îngrijitorii se tem că revenirea (timpurie) la muncă ar putea duce la o exacerbare a simptomelor psihologice. Prin urmare, este important să cunoaștem impactul intervențiilor de revenire la muncă asupra sănătății mintale. Rezultatele privind sănătatea mintală au fost, de asemenea, raportate într-o serie de studii care au descris intervenții eficiente în zona întoarcerii la locul de muncă. Aceste studii arată o reducere a tulburărilor de sănătate mintală în timp atât pentru angajații care primesc o intervenție de reîntoarcere la muncă, cât și pentru cei care primesc îngrijiri „standard” (de exemplu, [16] [17] [18]). Deoarece reclamațiile privind sănătatea mintală au scăzut indiferent de tipul tratamentului, putem concluziona că intervențiile eficiente de revenire la muncă nu au efecte secundare negative în ceea ce privește reducerea simptomelor. Intervențiile pentru a reveni în mod eficient sau pentru a rămâne la locul de muncă pot chiar îmbunătăți sănătatea mintală a pacienților deprimați. [43] [44]

Concluzii

Se poate observa că intervențiile individuale axate pe locul de muncă sau întoarcerea la muncă pot crește revenirea la locul de muncă. Următoarele par a fi componente eficiente ale acestor intervenții: sprijin activ pentru revenirea la muncă de către supraveghetor; întoarcerea timpurie, treptată la muncă și activarea, bazată pe terapie cognitivă comportamentală și/sau tehnici de rezolvare a problemelor (de exemplu, învățarea abilităților de coping care ajută la depășirea barierelor din calea revenirii la locul de muncă). Nu există dovezi clare ale eficacității intervențiilor directe la locul de muncă.

Referințe

Lecturi suplimentare

Ilona Hegyi, István Vasas, Zita Tislerics, Beáta Valastyán: Determinarea adecvării medicale a celor tratați în prezent sau anterior tratați pentru depresie și metodele lor de reabilitare la locul de muncă și dezvoltarea capacității lor de a lucra. Biroul Național al Muncii, Budapesta, 2014. Descărcați: [9]
IDMSC - International Disability Management Standards Council, site web. Accesat la 28 august 2013: [10]