Simpatie - Ce trebuie să știți despre ateroscleroză

Cum se dezvoltă ateroscleroza?

Ateroscleroza, ateroscleroza în limbajul tehnic, este o boală a arterelor, care este însoțită de întărirea vaselor de sânge și flexibilitate scăzută. Pot exista mai multe motive pentru dezvoltarea bolii, dintre care cel mai frecvent este atunci când starea de echilibru este supărată în procesele metabolice ale corpului uman, ca urmare a faptului că ficatul nostru începe să producă mai mult colesterol decât este necesar. Colesterolul este o componentă celulară vitală, dar supraproducția modifică proporția corectă a grăsimilor din sânge. Interiorul peretelui vasului este deteriorat și apoi se formează așa-numita „placă”. Calciul se depune pe fibrele de colagen care acoperă plăcile, iar secțiunea vasculară afectată își pierde elasticitatea ca urmare. Ateroscleroza are ca rezultat o deteriorare a alimentării cu sânge a zonelor acoperite de un anumit segment vascular, care poate fi o anumită zonă a inimii, creierului, rinichilor, plămânilor, ficatului.

Cum putem recunoaște stadiul inițial al aterosclerozei? Ce simptome ar trebui să căutați după ce ați văzut un medic?

Nu există semne clinice ale stadiului inițial, motiv pentru care ateroscleroza este numită boală tăcută sau ucigașă și, prin urmare, este considerată de mulți o epidemie a timpului nostru. Din rezultatele testelor de laborator (colesterol, niveluri de zahăr din sânge, valori ale enzimelor hepatice), medicul de familie poate deduce „stadiul” bolii și cred că pacientul ar trebui să se consulte și cu noi, farmaciștii. Farmaciștii sunt încântați să ofere informații despre ce trebuie să faceți în ceea ce privește prevenirea și medicamentele utilizate în terapie.

La ce alte boli poate duce ateroscleroza?

Nivelurile ridicate de grăsimi din sânge duc la calcificarea creierului, a inimii și a vaselor de sânge, ceea ce crește riscul de accident vascular cerebral și atac de cord. Acest proces contribuie la dezvoltarea hipertensiunii arteriale, a diabetului și, de asemenea, crește tendința de a deveni obezi. Calcificarea vaselor de sânge din rinichi poate provoca hipertensiune. Pot apărea tulburări ale alimentării cu sânge la nivelul membrelor, ceea ce duce la vasoconstricție. Scăderea aportului de sânge la extremități crește riscul de coagulare a sângelui, ducând la un risc crescut de tromboză, care poate duce la emboli letali și blocaje vasculare.

Ce medicamente sau soluții chirurgicale pot fi utilizate pentru tratarea aterosclerozei?

În prezent, ateroscleroza este un proces ireversibil, deși există medicamente promițătoare. Secțiunile vasculare calcificate pot fi îndepărtate, înlocuite și dilatate cu tehnici chirurgicale. Așa este cazul chirurgiei arterei coronare (operație de bypass sau inserarea unui stent), care este o procedură de salvare a vieții. Cu toate acestea, există medicamente eficiente pentru a opri procesul de ateroscleroză, care poate reduce producția de colesterol în ficat și, de asemenea, poate modifica raportul de grăsime din sânge. Acum este practică medicală general acceptată utilizarea medicamentelor care scad colesterolul ca măsură preventivă, deoarece acestea pot reduce dramatic dezvoltarea atacurilor de cord, a accidentelor vasculare cerebrale și a altor boli vasculare.

Cine este cel mai expus riscului de această boală?

Ateroscleroza începe încă din adolescență și poate fi detectată la 90% din oameni până la vârsta de cincizeci de ani. Mai devreme sau mai târziu, această boală ajunge la toată lumea la un anumit nivel, dar putem face multe pentru ca aceasta să se întâmple mai târziu și într-o măsură mai mică. Prevenirea bolii este întotdeauna o sarcină mai simplă decât tratarea acesteia. Viața sănătoasă și alimentația sunt esențiale.

Cum se previne ateroscleroza?

Sfaturi nutriționale împotriva aterosclerozei

Legume și legume:
• alimente bogate în β-caroten (morcovi, dovleci, măcriș, spanac, broccoli, varză, conopidă, țelină, sparanghel, castraveți)
• legume cu conținut ridicat de vitamina K (roșii, cartofi, porumb, fasole verde, mazăre)
• Impulsurile uscate nu sunt recomandate datorită efectului lor de balonare

Fructe:
• fructe cu conținut ridicat de pectină (mere, gutui, pere, coacăze)
• fructe cu conținut ridicat de vitamina C (lămâie, portocală, grapefruit, mandarină, kiwi)
• fructe bogate în fibre (căpșuni, zmeură, coacăze, cireșe)
• Consumul de nuci de cocos și fructe confiate cu conținut ridicat de zahăr nu este recomandat din cauza conținutului ridicat de acizi grași saturați

Produse din cereale, panificație și paste:
• pâine din făină bogată în făină
• prăjituri fibroase din tărâțe de ovăz și tărâțe de grâu
• Pasta dură fără colesterol și orez brun bogat

Lapte, produse lactate:
• 1,5% lapte
• produse din lapte acru (chefir, iaurt natural, caș degresat, brânzeturi cu conținut scăzut de grăsimi)

Carne, produse din carne:
• părțile mai slabe ale porcului (coapse, coapse)
• păsări de curte preparate fără piele
• carne de vânat
• din produse din carne cu un conținut mai scăzut de grăsimi (șuncă, legume, bucăți de aspic)
• pește cu conținut scăzut de grăsimi care conține omega-3

Ou:
• Pentru prepararea meselor se pot folosi maximum 2 gălbenușuri de ouă pe săptămână
• nu este necesar să se limiteze cantitatea de albuș de ou

Vi s-a părut interesant articolul? imparte cu prietenii tai!