Simpatie - Ce trebuie să știți despre echilibrul acido-bazic

Termenii de mai sus sunt folosiți pentru a descrie stări patologice în care pH-ul sângelui este anormal. PH-ul sângelui (care indică cât de acid sau cât de alcalin este) poate fi determinat prin măsurarea pH-ului. PH este logaritmul negativ al concentrației ionilor de hidrogen. Pentru buna funcționare a proceselor metabolice și pentru a asigura o bună aprovizionare cu oxigen a țesuturilor, pH-ul sângelui ar trebui să varieze doar într-un interval foarte restrâns de 7.35-7.45. Schimbările pH-ului sanguin pot fi cauzate de o serie de boli și afecțiuni.

Procesele metabolice din organism implică producerea de acizi. Aceasta înseamnă o cantitate semnificativă de acid care trebuie îndepărtată pentru a menține echilibrul pH-ului. Dezechilibrul poate fi cauzat atât de creșterea producției de acid sau de alcali, cât și de creșterea pierderii de acid sau de alcali.

Menținerea echilibrului pH-ului organismului este în primul rând responsabilitatea plămânilor și a rinichilor. Expirând dioxidul de carbon (CO2) prin plămâni, acidul este eliberat din organism. Cantitatea de CO2 expirată poate fi afectată de modificările frecvenței respiratorii (în anumite limite). Afectează pH-ul sângelui în câteva secunde, minute. Rinichii secretă, de asemenea, acizi în urină și produc bicarbonat (HCO3-) și reglează excreția sau retenția sa în organism. Bicarbonatul este o bază care crește pH-ul sângelui. Spre deosebire de CO2, modificările concentrațiilor de bicarbonat sunt mai lente și pot dura ore sau zile. Adesea, modificările ambilor parametri încep și persistă până când se restabilește echilibrul pH-ului sau se epuizează rezervele de compensare ale corpului. Reglarea pH-ului sanguin poate fi afectată de boli ale plămânilor și rinichilor, dar și de alte afecțiuni metabolice anormale.

Acidoza sau alcaloza se pot dezvolta rapid (o afecțiune acută), dar poate fi și un proces cronic. Este posibil ca acidoza să nu provoace simptome sau să apară doar plângeri necaracteristice, cum ar fi oboseala, greața, vărsăturile. Acidoza acută poate fi însoțită de o creștere a frecvenței respiratorii și respirație profundă, confuzie, cefalee, convulsii de tip epileptic și, în cazuri foarte severe, inconștiență profundă (comă) și chiar moarte. Simptomele alcalozei sunt cauzate de pierderile crescute asociate de potasiu și sunt asociate cu iritabilitate, slăbiciune, crampe musculare.

Tulburările gospodăriei acido-bazice sunt clasificate în două grupe principale. Se numesc condiții care afectează respirația și modificările nivelurilor de CO2 acidoză respiratorie (pH scăzut) și alcaloză respiratorie (pH ridicat). Tulburările respiratorii acido-bazice sunt de obicei asociate cu boli pulmonare sau alte afecțiuni care afectează respirația. Condițiile anormale care determină modificări ale concentrației de bicarbonat se numesc acidoză metabolică (pH scăzut) și, respectiv, alcaloză metabolică (pH ridicat). Tulburările acid-metabolice-bazice pot fi cauzate în primul rând de boli de rinichi, dar și de multe alte afecțiuni patologice. Știm despre tulburări ereditare (genetice) care sunt asociate cu anomalii patologice într-un proces metabolic și, astfel, deranjarea echilibrului acido-bazic. Leziunea este mai des în direcția acidozei. Acestea se numesc tulburări metabolice congenitale (tulburări genetico-metabolice) și implică în multe cazuri acumularea unei substanțe, de obicei de natură acidă. Diabetul, vărsăturile severe sau diareea pot provoca, de asemenea, anomalii metabolice (non-respiratorii) acido-bazice.

Vi s-a părut interesant articolul? imparte cu prietenii tai!