1992 LXXIX. lege

Adunarea Națională este conștientă că *

- viața fetală care începe cu concepția merită respect și protecție;

- protecția vieții fetale poate fi realizată prin îngrijirea sporită a femeilor care așteaptă un copil, în același timp creând condițiile pentru dezvoltarea sănătoasă a fătului este în primul rând responsabilitatea părinților;

- avortul nu este un instrument pentru planificarea familială și controlul nașterilor;

- planificarea familială este dreptul și responsabilitatea părinților

constituie următoarea lege:

§ 1 Fătul dezvoltat în uter și femeia care așteaptă un copil rezultat din unirea unei femele și a unui gamet masculin au dreptul la sprijin și protecție.

Mijloace și metode de sprijin și protecție

§ 2. (1) Educația privind valoarea sănătății și a vieții umane, a stilului de viață sănătos, a relațiilor responsabile, a vieții decente de familie și a metodelor de control al nașterilor care sunt inofensive pentru sănătate va avea loc în instituțiile de învățământ primar și secundar.

(2) * Serviciul de protecție a familiei de stat sau serviciul de protecție a familiei, notificat organismului administrativ de asistență medicală de stat, va oferi consiliere, va oferi asistență în soluționarea acesteia în caz de criză și va organiza diseminarea cunoștințelor legate de planificarea familială în afara învățământului. instituții.

(a) să promoveze utilizarea redusă a contraceptivelor și dispozitivelor în funcție de necesități, publicarea publicațiilor privind protecția vieții fetale și contracepția și diseminarea acestora în mass-media;

b) promovează dezvoltarea unui sistem de consiliere pentru gestionarea crizelor disponibil mamei și familiei în ansamblu, cu pregătire profesională adecvată și reglementează condițiile și formele de cooperare eficientă a organizațiilor de stat și neguvernamentale în cursul consilierii;

(c) sprijinirea activităților și a organizațiilor pentru protecția vieții fetale, în special a celor care oferă sprijin financiar și mamelor însărcinate care au nevoie;

(d) să ofere o protecție sporită mamelor însărcinate la locul de muncă prin intermediul legislației muncii;

e) iar guvernul local ajută mama însărcinată și familia ei să aibă grijă și să crească copilul nenăscut, oferind beneficii pentru protecția copilului.

§ 3. (1) * Dreptul la îngrijirea gratuită a maternității

a) * un cetățean maghiar care locuiește pe teritoriul Ungariei,

(b) o persoană care se bucură de dreptul la liberă circulație și ședere pentru mai mult de trei luni în temeiul Legii privind intrarea și șederea persoanelor cu drept de liberă circulație și ședere, dacă are un loc de reședință înregistrat în conformitate cu legea privind înregistrarea a datelor personale și a adreselor cetățenilor;

(c) o persoană care intră sub incidența Legii privind intrarea și șederea resortisanților țărilor terțe care este imigrant sau stabilit.

(2) În contextul îngrijirii maternității

(a) femeia care așteaptă un copil este informată despre stilul de viață necesar dezvoltării sănătoase a fătului, despre alimentația adecvată și despre importanța evitării efectelor nocive asupra fătului (în special fumatul și consumul de alcool);

(b) să efectueze teste de screening pentru a monitoriza dezvoltarea sănătoasă a fătului și pentru a asigura sănătatea femeii care așteaptă un copil;

(c) să asiste o femeie care așteaptă ca un copil să se pregătească pentru naștere, alăptare, îngrijirea copiilor și îngrijirea copiilor.

Intrerupere de sarcina

§ 5. * (1) Sarcina poate fi întreruptă numai în caz de pericol sau într-o situație gravă de criză a unei femei însărcinate, în condițiile specificate în prezenta lege.

(2) O situație gravă de criză este una care provoacă răsturnări fizice sau psihice sau imposibilitate socială.

Secțiunea 6 (1) Sarcina poate fi întreruptă până la a 12-a săptămână dacă

(a) este justificată de un pericol grav pentru sănătatea femeii însărcinate;

(b) este probabil ca fătul să fie grav invalidat sau rănit în alt mod;

(d) în cazul unei crize grave pentru o femeie însărcinată.

(2) În cazul condițiilor prevăzute la alineatul (1), sarcina poate fi întreruptă până la a 18-a săptămână dacă gravida:

(a) este incapacitat sau incapacitat;

(b) nu și-a recunoscut anterior sarcina din cauza unei boli sau a unei erori medicale imputabile acesteia sau a depășit perioada prevăzută la alineatul (1) din cauza eșecului unei instituții de sănătate sau a unei autorități.

(3) Sarcina poate fi întreruptă până la a 20-a săptămână - în cazul unei proceduri diagnostice prelungite - până la a 24-a săptămână - dacă probabilitatea de vătămare genetică și teratologică a fătului ajunge la 50%.

(4) Sarcina poate fi întreruptă indiferent de durata acesteia

(a) din motive de sănătate care pun în pericol viața unei femei însărcinate sau

(b) în prezența unei anomalii la făt incompatibilă cu viața după naștere.

§ 7. (1) Avortul unei sarcini, dacă nu este justificat de un motiv medical, poate fi efectuat pe baza unei cereri scrise a unei femei însărcinate.

(2) * În plus față de persoanele specificate în secțiunea 3 (1), avortul poate solicita și întreruperea sarcinii

(a) care a locuit pe teritoriul țării de mai mult de 2 luni cu un permis de ședere valabil,

(b) cine a solicitat recunoașterea ca refugiat,

d) care, în conformitate cu prevederile unui tratat internațional, nu pot fi expulzați sau returnați de pe teritoriul țării conform unei legi separate.

§ 8. (1) * Cererea de avort pentru o femeie însărcinată se depune personal unui angajat al serviciului de protecție a familiei (în continuare: angajat), cu depunerea unui certificat eliberat de un obstetrician-ginecolog.

(2) Pentru ca declarația unei persoane cu capacitate juridică limitată să fie valabilă, este necesară o declarație a reprezentantului legal care să confirme cererea de avort.

(3) O cerere de avort a unei persoane incapacitate se depune în numele reprezentantului legal.

§ 9. * (1) După anunțarea cererii de avort, membrul personalului va informa femeia însărcinată, de preferință în prezența tatălui fătului, cu respectarea sentimentelor și demnității femeii însărcinate și - în cazul specificat în § 8 (3) - reprezentantul legal

(a) posibilitatea unui sprijin financiar și în natură public și non-public în caz de a avea un copil;

(b) Existența și activitățile organizațiilor și instituțiilor care oferă asistență morală și financiară în caz de copil;

(d) * furnizează și contribuie la utilizarea unor forme de asistență de stat, de guvernare locală sau socială pentru rezolvarea crizei, informând în același timp copilul cu privire la posibilitatea de a plasa copilul într-un incubator într-o unitate de îngrijire a sănătății cu condiții speciale;

(e) concepția, dezvoltarea fătului, riscurile avortului și orice efect asupra sarcinii ulterioare;

(f) necesitatea de a reapărea la consilierea familiei în cazul în care intenția de avort este menținută, cel mai devreme în a treia zi după informațiile menționate la literele (a) - (e).

(2) În cazul în care, în ciuda informațiilor prevăzute la alineatul (1), solicitantul continuă să își mențină cererea de avort, membrul personalului îl va informa, cu excepția prevăzută la alineatul (7), cel mai devreme după perioada menționată la alineatul (1). (f).

(a) condițiile legale pentru avort;

b) circumstanțele și metoda avortului;

(d) * posibilitatea de a asista serviciul de protecție a familiei după avort și, în același timp, de a oferi asistență pentru a asigura o planificare familială adecvată, cu o descriere a metodelor de contracepție care pot fi recomandate personal;

(e) posibilitatea utilizării preferențiale a contracepției.

3. În urma informațiilor prevăzute la alineatul (2), membru al personalului înregistrează în scris cererea de avort. Cererea va fi semnată de solicitant sau, dacă este posibil, de tatăl fătului și va indica instituția (instituțiile) de sănătate alese pentru efectuarea intervenției.

(4) Cererea este contrasemnată de către membru al personalului și predată solicitantului.

(5) Membrul personalului trimite o copie a cererii scrise contrasemnate instituției medicale la alegerea sa în termen de 24 de ore de la transmiterea acesteia către solicitant.

(6) Persoanele care acționează ca angajați sunt obligate prin secretul profesional.

7. În cazul în care sarcina este rezultatul unei infracțiuni, dispozițiile alineatului (1) privind conținutul consilierii și perioada obligatorie de așteptare și reapariția după consiliere nu se aplică înainte de depunerea cererii de avort. Solicitantul trebuie, de asemenea, să fie informat despre posibilitățile și condițiile adoptării în acest caz.

(8) În cursul consilierii, până la emiterea unei cereri de avort, transferul datelor personale ale unei femei însărcinate într-un mod adecvat pentru identificarea femeii însărcinate nu este obligatoriu.

§ 10. (1) * O femeie însărcinată trebuie să se prezinte împreună cu formularul de cerere la instituția medicală aleasă în cel mult 8 zile de la contrasemnare. Instituția medicală informează personalul care a contrasemnat cererea cu privire la întreruperea sarcinii în termen de 8 zile de la intervenție.

(3) Femeia însărcinată își confirmă cererea semnând-o în ziua intervenției.

(4) În cazul în care femeia însărcinată nu se prezintă în termen de 8 zile, instituția medicală notifică personalul returnând o copie a formularului de cerere.

(5) În cazul în care specialistul instituției care efectuează intervenția constată că sarcina a depășit timpul specificat în prezenta lege sau efectuarea intervenției pune serios în pericol sănătatea femeii, acesta va refuza să o efectueze. În acest caz, femeia însărcinată poate solicita o revizuire profesională. Femeia însărcinată va fi informată cu privire la posibilitatea revizuirii și a cadavrelor care o efectuează.

(6) * Domeniul de aplicare al dreptului de a efectua revizuirea profesională este reglementat printr-un decret al ministrului. *

(7) Intervenția aprobată în timpul procedurii de revizuire se efectuează în instituția medicală care efectuează revizuirea.

§ 11. (1) În cazul în care femeia însărcinată nu se prezintă la revizuirea profesională în termen de 10 zile de la refuzul intervenției sau intervenția este refuzată definitiv în timpul procedurii de revizuire, revizuitorul profesional va returna o copie a formularului de cerere la angajatul, care va notifica imediat solicitantul, asistenta medicală responsabilă de locul de reședință.

(2) Femeia însărcinată

(a) al cărui avort a fost refuzat definitiv de instituția medicală sau

(b) care nu au apărut la evaluarea inter pares

trebuie îngrijită ca femeie însărcinată cu risc.

§ 12. (1) Cauza sănătății existente la o femeie însărcinată, care justifică întreruperea sarcinii, se stabilește prin avizul unanim al celor doi specialiști competenți din punct de vedere profesional.

(2) Cauza sănătății fătului se stabilește de către un specialist din fiecare dintre cele două secții obstetricale și ginecologice ale spitalului desemnate de către consilierul genetic, centrul de diagnostic prenatal sau institutul național competent profesional.

(3) * Domeniul celor care au dreptul la revizuirea profesională necesară în cazul unui dezacord este reglementat printr-un decret al ministrului. *

(4) Motivele de sănătate specificate la alineatele (1) și (2) se stabilesc pe baza liniilor directoare metodologice ale institutului sau colegiului național de specialitate.

(5) * Dacă sarcina este o consecință a unei infracțiuni, săvârșirea sau suspiciunea infracțiunii este confirmată de un certificat emis de organul care acționează în materie penală.

(6) * Existența unei situații grave de criză se confirmă prin semnarea cererii de către femeia însărcinată sau, în cazul incapacității acesteia, de către reprezentantul său legal. În cazul incapacității unei femei însărcinate, serviciului de protecție a familiei trebuie să i se ofere posibilitatea de a-și exprima opinia cu privire la avort.

Instituțiile care fac avort

§ 13. (1) Avortul poate fi efectuat numai într-o instituție medicală care are condițiile stabilite pentru aceasta prin lege. *

(2) Funcționarea a cel puțin unui grup de avort se asigură în instituțiile guvernamentale de stat și locale care operează secția de obstetrică și ginecologie.

(3) * Instituțiile de asistență medicală în care poate fi întreruptă o sarcină care depășește 12 săptămâni vor fi stabilite printr-un decret al ministrului.

§ 14 Un medic sau un profesionist din domeniul sănătății nu este obligat să efectueze sau să participe la avort, cu excepția unui motiv care pune în pericol viața unei femei însărcinate.

§ 15. * Este interzisă încurajarea sau promovarea avortului prin orice mijloace.

§ 16. (1) Costurile intervenției vor fi acoperite de Fondul de asigurări de sănătate dacă întreruperea sarcinii se datorează unui motiv de sănătate al femeii însărcinate sau fătului care are asigurarea.

(2) * În alte cazuri decât cele menționate la alineatul (1), taxa de avort este egală cu suma curentă a finanțării asigurărilor sociale. * Regulile detaliate pentru plata taxei, inclusiv valoarea prestațiilor în funcție de situația socială, sunt stabilite într-un decret al ministrului. *

(3) * Fondul de asigurări de sănătate va avansa suma avortului în conformitate cu finanțarea asigurărilor sociale către instituția medicală care efectuează avortul. Partea din avans care nu este acoperită de taxa care trebuie plătită va fi rambursată de la buget Fondului de asigurări de sănătate.

16/A. § * (1) Guvernul este autorizat să numească prin decret serviciul de protecție a familiei de stat. *

(2) * Guvernul este autorizat să stabilească printr-un decret normele detaliate pentru notificarea serviciului de protecție a familiei. *

(3) Ministrul responsabil cu asigurările de sănătate este autorizat să stabilească printr-un decret condițiile de utilizare preferențială a contraceptivelor și preparatelor în funcție de necesități.

(4) * Ministrul Sănătății este împuternicit să stabilească normele detaliate pentru sarcină printr-un decret. *

Secțiunea 17 (1) * Prezentul act intră în vigoare la 1 ianuarie 1993.

Respectarea legislației Uniunii Europene *

§ 18 * Prezentul act are drept scop respectarea parțială a următoarelor acte juridice ale UE:

(a) Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung, articolul 11 alineatul (1) litera (d) și articolul 21;

(b) Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul cetățenilor Uniunii și a membrilor familiilor acestora de a circula și de a locui liber pe teritoriul statelor membre și de modificare a Regulamentului (CEE) ) Nr. 1612/68;/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/Abrogare Directivele 365/CEE și 93/96/CEE, articolul 24.

Anunțat: 1992. XII. 23.

Modificat prin CLXXVI din 2011 Secțiunea 161 (1) a) din lege.

A fost înființat prin Legea LXXXVII din 2000. Secțiunea 1 (1) din lege. Modificat de CIX. Secțiunea 107 (3) c) din Legea CX din 2019. Secțiunea 10 a) din lege.

A fost înființat prin Legea LXXXVII din 2000. Secțiunea 1 (2) din lege. Valabil: 2000. VII. De la 1.

Acesta a fost instituit prin secțiunea 99 (1) din Legea I din 2007. În vigoare: 2007. VII. De la 1.

Modificat prin CLXXVI din 2011 Secțiunea 161 (1) b) din lege.

Abrogat de: 2013 CXXVII. Secțiunea 10 din lege. Abrogat: 2013. VII. De la 6.

Abrogat de: XXII. Secțiunea 36 (3) b) din lege. Abrogat: 1996. IV. De la 15. Alocația de sarcină stabilită anterior va continua să fie plătită în aceleași condiții. Vezi XXII din 1996. Secțiunea 36 (4) c) din lege.

Înființat: LXXXVII din 2000. § 2 din lege. Valabil: 2000. VII. De la 1.

A fost înființat prin Legea LXXXVII din 2000. § 3 din lege. Valabil: 2000. VII. De la 1.

Modificat de CIX. Secțiunea 107 (3) c) din lege.

A fost înființat prin Legea LXXXVII din 2000. § 4 din lege. Valabil: 2000. VII. De la 1.

Înființat: XXII. § 3 din lege. În vigoare de la 8 februarie 2005.

Modificat de CIX. Secțiunea 107 (3) c) din lege.

A fost înființat prin Legea LXXXVII din 2000. § 5 din lege. Valabil: 2000. VII. De la 1.

Abrogat de: LXXXVII din 2000 Secțiunea 8 (1) din lege. Abrogat: 2000. VII. De la 1.

Modificat de CIX. Secțiunea 168 (1) l) din lege.

Vezi 32/1992. (XII. 23.) Decret NM.

Modificat de CIX. Secțiunea 168 (1) l) din lege.

Vezi 32/1992. (XII. 23.) Decret NM.

Modificat până în 2017 CXCVII. Secțiunea 23 din lege.

A fost înființat prin Legea LXXXVII din 2000. § 6 din lege. Modificat de CIX. Secțiunea 107 (3) c) din lege.

Vezi 32/1992. (XII. 23.) Decret NM.

Modificat de CIX. Secțiunea 168 (1) l) din lege.

Înființat: XLVIII. Secțiunea 33 din lege. Valabil: 2008. IX. De la 1.

A fost înființat prin Legea LXXXVII din 2000. § 7 din lege. Modificat de CIX. Secțiunea 168 (1) l) din lege.

De la 1 iulie 2009, 29.710 HUF în Buletinul de sănătate 2009/12. conform avizului OEP publicat în.

Vezi 32/1992. (XII. 23.) Decret NM.

A fost înființat prin Legea LXXXVII din 2000. § 7 din lege. Valabil: 2000. VII. De la 1.

Introdus de: 2006 CIX. Secțiunea 104 din lege. În vigoare de la 1 ianuarie 2007.

Vezi 362/2006. (XII. 28.) Decretul guvernului, 323/2010. (XII. 27.) Decretul Guvernului, 385/2016. (XII. 2.) Decret guvernamental.

Modificat până în 2019 CX. Secțiunea 10 b) din lege.

Vezi 362/2006. (XII. 28.) Decretul Guvernului, 323/2010. (XII. 27.) Decret guvernamental.

Introdus de: 2013 CXXVII. § 9 din lege. Eficace: VII. De la 6.

Vezi 26/2014. (IV. 8.) Decret EMMI.

Fostele a doua și a treia teză au fost abrogate: XXII. Secțiunea 36 (3) b) din lege. Abrogat: 1996. IV. De la 15.

Abrogat de: LXXX din 1997. Act Anexa c). Abrogat: 1 ianuarie 1998.

Introdus de: Secțiunea 99 (2) din Actul I din 2007. În vigoare: 2007. VII. De la 1.