3: 1 - sau triumful gândirii pozitive

Când spunem „nu” sau ne exprimăm dezaprobarea într-o anumită formă, mai mulți hormoni de stres apar simultan și nu numai în creierul nostru, ci și în creierul celeilalte părți care interacționează cu noi. Cealaltă persoană poate prezenta anxietate și iritabilitate crescute, ceea ce subminează cooperarea și încrederea reciprocă. Cum altfel ne afectează gândirea negativă și relațiile noastre sociale? Ne putem schimba setările și, dacă da, cum? Rezultă din articolul nostru!

Dacă ne uităm la schimbările din creier folosind un aparat RMN, care face fotografii ale modificărilor nervoase din creier, putem vedea că un cuvânt „nu” care clipește mai puțin de o secundă activează brusc zeci de hormoni producători de stres și neurotransmițători . Aceste substanțe perturbă imediat funcționarea normală a creierului: afectează logica, prelucrarea limbajului și comunicarea deopotrivă. Mai mult, dacă o persoană foarte anxioasă sau deprimată vede o listă de cuvinte negative pentru doar câteva secunde, starea de spirit se poate agrava. Cu cât durează mai mult această afecțiune, cu atât mai mult se mestecă aceste cuvinte. Ca urmare a acestui proces, structurile cheie ale creierului care reglează memoria, bunăstarea și emoțiile pot fi deteriorate. Mai mult, poate perturba somnul, poate afecta apetitul și poate afecta bunăstarea și satisfacția pe termen lung.

Orice formă de a mesteca gânduri negative, cum ar fi finanțele sau sănătatea, stimulează eliberarea de substanțe neurochimice distructive în organism.

Cu cât avem mai multe dialoguri interne negative în fiecare zi, cu atât va fi mai greu să comandăm ca aceasta să se oprească în viitor. Adăugarea furiei la această narațiune negativă dăunează și mai mult. Trimite o alarmă prin creier, care deranjează centrul de decizie din lobul frontal și acest lucru crește tendința unei persoane de a funcționa irațional.

Pentru mulți, cuvintele asociate cu frica, cum ar fi sărăcia, boala și moartea, irită creierul într-un mod negativ. Chiar dacă aceste gânduri înfricoșătoare nu sunt reale, diferite părți ale creierului (cum ar fi talamusul și amigdala) reacționează la aceste fantezii negative ca și cum am fi în pericol real. Frica pare să fi avansat într-o oarecare măsură în natura umană. Acest lucru nu este surprinzător, deoarece, conform punctului de vedere evolutiv, această frică datează din cele mai vechi timpuri, când nenumărate pericole amenința supraviețuirea omului. Există o serie de pași care pot fi luați pentru a sparge această preocupare naturală. În primul rând, să punem întrebarea: „Este într-adevăr situația o amenințare pentru supraviețuirea mea?” Deoarece răspunsul este de obicei negativ, cu cât putem întrerupe mai repede răspunsul amigdalei la o amenințare imaginată, cu atât ne putem concentra mai repede pe rezolvarea problemei.

Pentru a rezolva în mod constructiv o problemă, evaluăm mai întâi în mod realist adevărata severitate a amenințării, apoi ne concentrăm și ne umplem gândurile cu conținut pozitiv.!

Odată ce am identificat gândurile chinuitoare și negative, le putem schimba. Pentru a face acest lucru, trebuie să ne concentrăm asupra cuvintelor și imaginilor pozitive în loc de cele negative. Când vine vorba de transformarea gândurilor negative în afirmații pozitive, practic ne îmbunătățim comunicarea cu noi înșine. Drept urmare, devenim capabili să ne exercităm din nou autocontrolul. Cu toate acestea, apare o problemă: creierul răspunde doar ușor la cuvinte și gânduri pozitive. Deoarece acestea nu reprezintă o amenințare pentru supraviețuirea noastră, creierul nu trebuie să răspundă la fel de repede ca la gânduri și cuvinte negative. Pentru a depăși această distorsiune neuronală la negativitate, în mod repetat și conștient

Barbara Fredrickson, una dintre fondatoarele psihologiei pozitive, a descoperit că trebuie să creăm cel puțin trei gânduri și sentimente pozitive pentru a contracara toate expresiile negativității. Fredrickson, Losada și Gottman și-au dat seama că, dacă vrem să avem succes atât în viața de afaceri, cât și în viața privată, trebuie să generăm cel puțin cinci mesaje pozitive împotriva tuturor afirmațiilor negative (de exemplu, „Sunt dezamăgit”). Nu contează dacă gândurile noastre pozitive sunt iraționale, deoarece ele măresc cu siguranță sentimentele noastre de fericire, bunăstare și satisfacție de viață. De fapt, gândirea pozitivă poate ajuta pe oricine să construiască o atitudine mai bună și mai optimistă.

Cuvintele și gândurile pozitive activează centrele motivaționale ale creierului și ne ajută să fim flexibili atunci când ne confruntăm cu problemele vieții. Sonja Lyubomirsky, un cercetător de frunte în fericire, spune că, dacă vrem să obținem satisfacția pe tot parcursul vieții, trebuie să practicăm gândirea pozitivă în mod regulat. Pentru a face acest lucru, alege-ți cuvintele cu înțelepciune și vorbește încet! Cercetări recente sugerează că simpla repetare a cuvintelor pozitive precum dragoste, pace și compasiune se referă la gene specifice care reduc stresul fizic și emoțional. După cum au subliniat Fredrickson și Losada, atunci când asociem cel puțin cinci gânduri pozitive cu fiecare negativ, va exista o „gamă optimă de funcționare umană”.