Analiza riscului cardiologic, tumorile, obezitatea, prevenirea diabetului, tulburările alimentare

Pentru a vă proteja datele, PowerPoint nu a activat descărcarea automată a imaginilor. Analiza riscului cardiologic, tumorile, obezitatea, prevenirea diabetului, tulburările alimentare

Distribuția deceselor pe principalele grupe de decese, 2007 * 5,60% 8,00% 24,60% 6,60% 5,10% Tumori Boli ale sistemului circulator Boli ale sistemului respirator Boli gastro-intestinale Cauze violente Altele 50,10% * Conform datelor OSC.

Opțiuni de intervenție Cele mai frecvente boli netransmisibile se bazează pe factori de risc obișnuiți: Fumatul Alcool Inactivitate fizică Alimentație nesănătoasă

Bolile cardiologice și prevenirea acestora

Statistici internaționale Există aproximativ 600 de milioane de oameni hipertensivi în lume. În fiecare an, 3 milioane de oameni din întreaga lume mor din cauza hipertensiunii arteriale. De obicei, 10 până la 40% din populația din diferite țări suferă de hipertensiune arterială.

Statistici maghiare I. În Ungaria, 33% dintre femei și 25% dintre bărbați au hipertensiune arterială. Contribuția tensiunii arteriale crescute la mortalitatea populației maghiare: indirect 5,18/100.000 de locuitori, ceea ce reprezintă 38,15% din totalul mortalității direct 0,46/100.000 de locuitori, ceea ce reprezintă 3,4% din totalul mortalității

Statistica maghiară II. Sursa: OMS

Factori care influențează incidența hipertensiunii arteriale Greutate corporală Inactivitate fizică Alcool, fumat Factor genetic Greutate redusă la naștere Sex Varsta Caracteristici sociodemografice

Clasificarea hipertensiunii arteriale Hipertensiune arterială primară 85-90% din cazuri. Este posibil ca boala să joace un rol în dezvoltarea factorilor multicauzali, ereditari și dobândiți. Hipertensiune secundară Renoparenchimală Coarctație endocrină Aorta Neurologie gestațională Altele

Gradele de hipertensiune arterială Tensiunea arterială sistolică (Hgmm) Tensiunea arterială diastolică (Hgmm) Optimal 180> 110

Diferențe de gen și vârstă în tensiunea arterială Modificarea tensiunii arteriale în funcție de vârstă (bărbați) Modificarea tensiunii arteriale în funcție de vârstă (femei) Tensiunea arterială (Hgmm) 140 120 100 80 60 40 20 0 17-29 30-39 40-49 50-79 Dias. Sys. Tensiunea arterială (Hgmm) 140 120 100 80 60 40 20 0 17-29 30-39 40-49 50-79 Dias. Sys. Age Age Source: http://sunrise.sote.hu/htsz/kekesed.htm (815 persoane)

Modificări zilnice ale tensiunii arteriale în funcție de activități 1. Prânz 2. Vizionarea unui film 3. Somn 4. Creșterea tensiunii arteriale după actul sexual Sursa: http://www.vitalitas.hu/konyvek/mv/mv3.htm

Măsurarea tensiunii arteriale cu mercur la birou Calmul nu a consumat cofeină timp de 30 de minute într-un mediu neutru, de temperatură, de zgomot, de excitare neutru din media a trei valori diferite măsurate la intervale de cel puțin o săptămână (măsurate în timp ce stau, în picioare și culcat) DAR! sindromul hainei albe

Măsurarea tensiunii arteriale cu mercur acasă, măsurarea tensiunii arteriale 24 de ore Măsurarea regulată a tensiunii arteriale la domiciliu Tensiunea arterială normală, în timpul zilei: 55 ani> 65 ani Fumat cm Complicatie Evenimente clinice existente hipertrofie ventriculara stanga, placa aterosclerotica, DM TIA, boala vasculara periferica

Evaluarea riscului Metoda scorului sistemic european al riscului coronarian (VSH) funcționează pe baza vârstei, a sexului, a tensiunii arteriale sistolice, a colesterolului total sau a raportului colesterol total/hdl și a fumatului și este împărțită în risc ridicat (nordic) și scăzut (sudic) regiuni și calculează probabilitatea procentuală a unui infarct miocardic fatal în decurs de 10 ani. Scorul de risc Framingham este una dintre cele mai cunoscute metode, ținând cont de vârstă, sex, nivelurile totale de colesterol HDL, tensiunea arterială sistolică și obiceiurile de fumat.

Studiul Framingham Heart Studiul Framingham este un studiu longitudinal vascular pe termen lung, care urmărește rezidenții unui oraș mic numit Framingham, Massachusetts, de generații. Studiul a început în 1948 cu 5.209 subiecți. După primul studiu de generație, au fost luate o serie de inițiative pentru a încheia proiectul, dar acest lucru a eșuat, așa că studiul a continuat în 1970 cu participanții din a doua generație. În 1994, experimentul a fost extins la un alt grup numit Omni Cohort, care era format din 506 de indivizi de origine minoritară (afro-americani, hispanici, asiatici, nativi americani etc.). În aprilie 2002, a fost început studiul grupului principal de generație a treia și a grupului de cohorte Omni a doua generație.

Evaluarea sistemului de puncte SCORE

Evaluarea sistemului de puncte Framingham

Evaluarea comună a sistemului de notare Framingham și SCORE Eveniment cardiovascular (Framingham) Eveniment cardiovascular fatal (SCORE) Risc asociat scăzut 30%> 8%

Risc relativ (RK) și comorbiditate (JK) la 100.000 de persoane RK JK Bărbat Femeie Bărbat Femeie Boli arteriale coronare 2 2,2 22,7 11,8 Accident vascular cerebral 3,8 2,6 9,1 3,8 Boală vasculară periferică 2 3,7 4,9 5,3 Insuficiență cardiacă 4 3 10,4 4,2

Cu un tratament adecvat, mortalitatea cardiovasculară poate fi redusă cu 21%

Planificarea tratamentului în diferite grade de hipertensiune și grupuri de risc * * Sursa: http://www.tudogyogyaszat.hu/hu/menu/site/show/532/2008_marcius

Prevenirea primară a hipertensiunii arteriale I. Reducerea conținutului de Na a alimentelor 2-3 g de sare pe zi, evitați post-sărarea etc., STOP SARE Reducerea densității de colesterol a alimentelor Dieta DASH * (legume, fructe, conținut scăzut de grăsimi) produse lactate, păsări de curte, pește, consumul de leguminoase, evitarea dulciurilor) Reducerea greutății Facilități sportive atractive, sigure, ușor accesibile Parcuri, drumeții, ciclism etc. Promovarea modelelor conștiente de sănătate Mass-media, forumuri, noua lege privind educația publică etc. * Abordări dietetice pentru a opri hipertensiunea

Prevenirea primară a hipertensiunii II.

Prevenirea primară a hipertensiunii III. Reducerea tensiunii arteriale disponibile (Hgmm) Reducerea aportului de sodiu 2-8 DASH 8-14 Exerciții regulate 4-9 Pierderea în greutate de 10 kg 10-20 Evitarea cantităților mari de cofeină și alcool 2-10

Prevenirea secundară a hipertensiunii arteriale Diagnosticul se bazează pe o măsurare simplă a tensiunii arteriale. Îndeplinește toate aspectele screeningului. Hipertensiunea arterială este adesea recunoscută numai atunci când organul țintă este deteriorat (ucigașul tăcut).

Sarcina îngrijirii medicilor de familie este de a preveni detectarea activă a hipertensiunii și de a monitoriza continuu tratamentul eficient al pacienților și de a evalua factorii de risc cardiovascular.

Obiectivele asistenței medicale de familie Prevenirea bolii coronariene, accident vascular cerebral sau vascular periferic primare sau recurente, dizabilități și deces prematur

Indicatori de adecvare a asistenței medicale care au cel puțin 1 tensiune curentă măsurată X 100 Numărul de pacienți practicați în ultimul an Valoare țintă: 90% din factorii de risc ai stilului de viață au fost evaluați Numărul pacienților hipertensivi îngrijiți X 100 % Număr de pacienți cu clasificare a riscului cardiovascular Hipertensiune arterială 100 Valoare țintă: 70%

Boli canceroase

Statistici maghiare Aproape 80.000 de cazuri noi apar în Ungaria în fiecare an. Suntem lideri mondiali în ceea ce privește mortalitatea prin tumori maligne ale traheei, bronhiilor și plămânilor și deceselor prin cancer colorectal și suntem printre primii din Europa în ceea ce privește mortalitatea prin tumori maligne ale buzelor și gurii. Factorii de risc modificabili sunt responsabili pentru dezvoltarea majorității tumorilor. Majoritatea tumorilor se dezvoltă pe o perioadă relativ lungă de timp, deci există posibilități de depistare precoce și tratament eficient.

Număr de noi tumori maligne și decese raportate la bărbați Număr de cazuri noi raportate în 2009 Număr de decese Neoplasm malign al buzei, gurii și faringelui 2664 1 775 Neoplasm malign al stomacului 1349 1002 Neoplasm malign al colonului 2271 Neoplasm malign al colonului și anusului 994 Neoplasm malign a ficatului și a căilor biliare intrahepatice 933 729 Neoplasm malign al pancreasului 1146 897 Neoplasm malign al traheei, bronhiei și plămânilor 6885 5687 Melanom malign al pielii 1107 na Neoplasm malign al prostatei 35366

Număr de noi tumori maligne și decese raportate la femei Număr de cazuri noi raportate în 2009 Număr de decese Neoplasm malign al buzei, gurii și faringelui 904 364 Neoplasm malign al stomacului 1018 822 Neoplasm malign al colonului 2795 Neoplasm malign al colonului și al anului Neoplasm malign al ficatului și căile biliare intrahepatice 616 719 Neoplasm malign al pancreasului 1140 940 Neoplasm malign al traheei, bronhiei și plămânilor 4014 2766 Melanom malign al pielii 1290 na Neoplasm malign al sânului feminin 1066 Neoplasm malign al sânului feminin 7276 2169 34296 14651

Rolul factorilor de risc în mortalitatea prin cancer (%) * * Sursa: Pe baza datelor de la Danaei și colab.

Cancer Cauze majore/Factori de risc ai fumatului I. Responsabil pentru 60% din decesele de cancer evitabile. Este implicat în următoarele tumori: traheea, bronhia, plămânii, buzele, gura, laringele, esofagul, pancreasul, rinichii, vezica urinară Consumul de alcool Crește riscul apariției cancerelor de buze, orale, laringiene, esofagiene și hepatice.

Principalele cauze/factori de risc ai cancerului II. Nutriție Consumul de legume și fructe are un rol protector Obezitatea și stilul de viață sedentar Este responsabil pentru 40% din tumorile endometriale și joacă, de asemenea, un rol în dezvoltarea tumorilor colorectale și mamare.

Principalele cauze/factori de risc ai cancerului III. Factori de mediu efecte fizice (diverse radiații ionizante și neionizante, azbest, cadmiu, arsenic, beriliu etc.) efecte chimice (diferiți agenți cancerigeni chimici: PAH, PCB, oxid de etilenă, ciclofosfamidă, formaldehidă, clorură de vinil etc.) efecte biologice (HPV, HIV, HBV, HCV, EBV, aflatoxină, H. pylori etc.)

Principalele cauze/factori de risc ai cancerului IV. Factori constituționali Capacitate antioxidantă scăzută Răspuns imun celular insuficient sau inadecvat Mutații la gene implicate în procesele de reglare sau reparare a ciclului celular (BRCA, APC)

OMS estimează că 40% din decesele provocate de cancer pot fi prevenite!

Strategii la nivel individual în prevenirea primară Prevenirea I. Minimizarea/evitarea contactului cu agenți cancerigeni fizici, chimici și biologici cunoscuți, de exemplu: o Evitarea fumatului o Reducerea consumului de alcool o Sex sigur

Recomandări nutriționale Consumul abundent de legume, legume și fructe Reducerea consumului de carne roșie, evitarea produselor la grătar, murate, afumate Reducere semnificativă a aportului de grăsimi animale Femeile 3) * * NIDDM (rezistență la insulină) afecțiuni ale vezicii biliare Hipertensiune arterială moderată (2-3) 2 ) Boli canceroase (sân, endometru, colon) Tulburări hormonale de reproducere dislipidemie osteoartrită ovar polichistic sindromul testului funcției respiratorii patologice obstructive apnee de somn focar de WHR risc de preput * Expulzare * 894 Obezitate: Prevenirea și gestionarea epidemiei globale

Statistici internaționale privind diabetul zaharat 246 de milioane de persoane cu diabet zaharat Diabetul zaharat este a patra și a cincea cauză de deces în țările dezvoltate, dar epidemia de diabet se răspândește în țările în curs de dezvoltare recent industrializate Sursa: Federația Internațională a Diabetului, date din 2011.

Motivele care stau la baza epidemiei de diabet îmbătrânirea societății alimentația nesănătoasă obezitate stil de viață sedentar

Statisticile maghiare privind diabetul zaharat 5 7% din populația maghiară sunt afectate Sursa: OMS

Semnificația pentru sănătatea publică a DM în țările dezvoltate este prezentată în figurile 4-5. principala cauză de orbire la moarte, principala cauză de insuficiență renală, principala cauză de amputare non-traumatică a extremităților inferioare crește riscul de boli cardiovasculare 2-4x una dintre principalele cauze de deces cardiovascular

A XXI. Una dintre cele mai mari probleme ale provocării din secolul 21 va fi mediul adipogen și consecințele sale.

Prevenirea primară a obezității Alăptarea până la vârsta de cel puțin 6 luni Familiarizarea cu și urmați principiile unei alimentații sănătoase încă din copilărie Cunoașterea greutății corporale ideale Activitate fizică regulată Asigurarea disponibilității alimentelor sănătoase pentru populație Creșterea gradului de conștientizare a gestionării stresului, toleranței la stres Creșterea obezității

Tratamentul obezității, prevenirea complicațiilor Principalii piloni ai tratamentului de slăbire: Dieta: aport de energie cu 500 kcal mai puțin decât necesarul zilnic de energie Activitate fizică: treptată, 60 de minute pe zi moderată, în fiecare zi a săptămânii Schimbarea comportamentului, stilul de viață și schimbarea atitudinii Medicament Rata ideală de scădere în greutate: 0,5 până la 1 kg/săptămână

Relația dintre obezitate și utilizarea televizorului/computerului * La fiecare 1 oră de televiziune pe zi crește prevalența obezității cu 2% Incidența obezității este de 5,3 ori mai mare în rândul copiilor care privesc mai mult de 5 ore pe zi comparativ cu copiii care se uită doar zilnic. 0-2; Copiii cu propriul televizor urmăresc cu 4,6 ore mai mult pe săptămână decât copiii fără dispozitiv propriu >> Cu 31% mai mulți copii cu TV au un IMC peste percentila 85 * Sursa: Dietz și Gortmaker, Pediatrics 75: 807-12 (1985) = 15789 copii și adolescenți, NHANES (sondaj național de examinare a sănătății și nutriției); Gortmaker și colab., Arch. Pediatru. Adolescent. Med. 150: 356-62 (1996)

Consecințele supraponderabilității și obezității la copii. Consecințe asupra sănătății: 70-80% dintre tinerii obezi vor fi adulți obezi 60% dintre copiii obezi au cel puțin unul, 25% au cel puțin doi factori de risc pentru creșterea bolilor cardiovasculare în 2- Apariția DM de tip I în copilărie și adolescență Sursa: Epstein LH, Wing RR, Valoski A. Obezitate în copilărie, Clinici pediatrice din America de Nord America1985; 32: 363-79. Malina RM. Variația etnică a prevalenței obezității la copii și tineri din America de Nord.

Consecințele supraponderalității și obezității în copilărie Consecințe psihosociale II. Consecințe economice Tinerii obezi au adesea rușine, tulburare de stima de sine Deteriorează integrarea copilului sau a tânărului în comunitate Comportamentul în retragere, evitarea ulterioară a parteneriatelor, probleme la locul de muncă Costuri directe: prevenire și tratament Costuri indirecte: complicații timpurii și tardive, viață precară speranță, incapacitate redusă de productivitate pentru muncă

Inițiativa de supraveghere a obezității în copilărie (COSI) În urma Conferinței ministeriale europene a OMS (Istanbul, noiembrie 2006), a fost nevoie să se evalueze starea nutrițională, proporția persoanelor supraponderale și obeze în conformitate cu un protocol comun european de studiu, care ar duce mai târziu la un anti-strategie europeană comună pentru obezitate. Ungaria sa alăturat în 2010 și se desfășoară la fiecare doi ani în școlile participante.

CONFERINȚA OMS 2006, Carta ISTANBUL împotriva obezității Atenție specială pentru grupurile deosebit de vulnerabile; protecția copiilor și adolescenților Cooperarea dintre guverne, societatea civilă, sectorul privat, rețelele științifice, mass-media și organizațiile internaționale la toate nivelurile De exemplu, impozitul pe cipuri, noua educație publică TV (educație fizică sporită)

10 lucruri pe care trebuie să le știți despre obezitate * * Sursa: OÉTI