Harta lumii

Partajare

Conectarea

Radio Free Europe va relua difuzarea în română și bulgară

Republica Moldova: după povestea de succes vine furtuna perfectă?

Unificarea cu Republica Moldova va fi următorul mare proiect al României?

O lege aspră fără precedent a fost adoptată în România

O minune s-a întâmplat în România: generația Facebook a câștigat alegerile

Aceștia l-au pus sub acuzare pe premierul român și activele sale au fost închise

Urmăriți-ne sau contactați-ne!

Abuzurile poliției similare cu revoltele din 2006 din Budapesta au avut loc la București pe 10 august. Un număr fără precedent de grenade cu gaze lacrimogene a fost tras și nu a existat niciodată un exemplu de jandarmi care să folosească violența fizică împotriva protestatarilor pașnici și a jurnaliștilor.

Până în prezent, nu există nicio explicație bună de ce jandarmii au aruncat gaze lacrimogene în fața guvernului la începutul după-amiezii, la ora 16.30 împotriva protestatarilor. Grenadele cu gaze lacrimogene au fost urmate de un tun de apă, iar apoi spațiul a fost evacuat - în acel moment o mulțime de manifestanți pașnici, cu mâinile ridicate, au fost abuzați de jandarmi.

Este, de asemenea, clar din filmările disponibile că, în loc să neutralizeze persoanele agresive prezente în rândul protestatarilor, au fost violate fără discriminare împotriva tuturor. Pe lângă zeci de civili, de exemplu, au fost bătuți și un angajat al televiziunii de serviciu public austriac ORF și un jurnalist de la Hotnews.ro, dar există rapoarte despre o grădiniță în care aproximativ o sută de copii care se jucau în curte și părinții lor erau suflat de lacrimi.

Potrivit G4Media.ro, protestatarii violenți - criminali și huligani de fotbal - au fost organizați de partidul de guvernământ și de primarii districtului pentru a oferi jandarmilor o bază pentru acțiuni violente.

Acțiunea forțelor de ordine este, de asemenea, deosebită, deoarece au existat zeci de proteste împotriva guvernului în ultimul an și jumătate și, până acum, cu excepția câtorva incidente izolate, jandarmii au oferit întotdeauna evenimente într-o manieră profesională.

Demonstrațiile continuă

Sâmbătă seara, aproximativ 60.000 de oameni au ieșit din nou în stradă în București și în marile orașe ale țării - de data aceasta, însă, jandarmeria a fost, de asemenea, mult mai reținută, fără niciun incident. O altă demonstrație va avea loc duminică seara.

Protestul de vineri împotriva românilor care lucrează în străinătate, așa-numitul Organizat de o „diaspora”. Este obișnuit ca mulți dintre cei aproximativ 450.000 de muncitori care lucrează în străinătate să se întoarcă acasă vara și să petreacă câteva săptămâni în România cu familia și prietenii.

Datele privind 450 de mii de muncitori invitați provin din datele Oficiului Național de Statistică, cifrele reale pot fi mult mai mari, diversele surse pun numărul muncitorilor oaspeți la 2-4 milioane.

Diaspora este una dintre cele mai importante forțe de modernizare din țară: remitențele regulate sunt o sursă importantă de venit pentru rudele mai în vârstă care au rămas acasă, precum și un sprijin puternic pentru economia românească.

Poate mai important decât banii este că timpul petrecut în țările occidentale le face deschise și critice - se așteaptă să primească anumite servicii de calitate în schimbul impozitelor lor.

Mulți membri ai diasporei s-au mutat în ultimii ani - încep afaceri cu bani și know-how câștigat în străinătate, contribuind astfel la economia românească.

De ce protestează?

Manifestările din România se desfășoară de un an și jumătate de când principalul obiectiv al Partidului Social Democrat (PSD) ales în decembrie 2016 și al partenerului său, Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), este remodelarea sistemului judiciar.

Potrivit coaliției de guvernare și DAHR care sprijină coaliția, acest lucru este necesar deoarece consideră că statul de drept trebuie restabilit, competențele Serviciului Român de Informații (SRI) trebuie restrânse, iar abuzurile ulterioare ale procurorului anticorupție Biroul (ADN) trebuie prevenit.

Partidele de opoziție, precum și protestatarii, spun că scopul „reformei” este ca politicienii partidelor guvernamentale acuzați de crime să înoate în închisoare, să aducă sistemul judiciar sub control politic și să încerce să facă imposibilă lupta împotriva corupției.

Rezistență pe termen lung

Proteste în marile orașe ale țării au loc cu intensitate variabilă: o serie a început în ianuarie 2017 cu proteste împotriva infamului decret al 13-lea guvern de urgență. Acest decret a fost adoptat la două săptămâni după ora 12 noaptea după inaugurarea noului guvern și, în ceea ce privește conținutul său, abuzul în serviciu ar fi încetat să mai fie o infracțiune.

Protestele au culminat pe 5 februarie, când peste 600.000 de protestatari din toată țara, în ciuda anunțului guvernului din acea zi, vor abroga Decretul Guvernului nr. 13.

Apoi, în august 2017, protestele #rezist s-au reluat după ce ministrul justiției Tudorel Toader a anunțat o „reformă” cuprinzătoare a sistemului judiciar, cu 35.000 de protestatari în toată țara la 5 noiembrie.

Apoi, pe 20 ianuarie 2018, a avut loc o altă mare demonstrație la București - în ciuda ninsorilor, 60.000 de oameni au ieșit în Piața Universității. Zeci de mii au protestat împotriva modificării Codului de procedură penală pe 19 iunie, iar apoi în ziua adoptării Codului penal, pe 4 iulie, au protestat alte mii.

Ce dispoziție?

Demonstrațiile din România au loc de obicei într-o atmosferă de festă adevărată, chiar și atunci când este frig sau plouă. Manifestanții tipici #rezist sunt membri ai clasei de mijloc metropolitane - treizeci și patruzeci de ani relativ bine câștigați cu educație terțiară, ajung cu biciclete, copii, câini.

Chiar și printre postere și lozinci, domină umorul intelectual, nu sunt deloc disponibile pentru violență, sunt de obicei foarte civilizați și de bună dispoziție. De exemplu, după protestul de vineri, manifestanții au ridicat gunoiul.

Experiența noastră este că jandarmeria oferă profesional aceste demonstrații: în Cluj-Napoca, de exemplu, nu cunoaștem excese și de mult timp nu au existat incidente speciale în București. Anul acesta, însă, temperamentul a fost din ce în ce mai dezlănțuit.

Incidente în creștere

Protestele din 20 ianuarie, de exemplu, au fost oferite de jandarmi ecvestri - nimeni nu pare să se fi așteptat ca caii să fie nervoși cu privire la zgomot și mulțime, iar un cal cocoțat într-o mulțime densă ar putea provoca daune imprevizibile.

În iunie, la o demonstrație de la București, protestatarii s-au ciocnit cu jandarmii: au escortat opt persoane, inclusiv un jurnalist german - conform rapoartelor ulterioare, jandarmii au creat în mod deliberat haos și au luat măsuri disproporționate când au început tratamentul cu un spray cu lacrimă.

La 4 iulie Cod penal. alte ciocniri între jandarmi și protestatari au avut loc într-un protest împotriva adoptării jandarmilor: unii protestatari au încercat să spargă cordoanele din fața clădirii guvernamentale și au aruncat jandarmii cu sticle de plastic. Aceștia au răspuns cu gaze lacrimogene - patru persoane au fost escortate și doi jandarmi au fost răniți.