Bartha Júlia Studii orientale

Júlia Bartha
STUDII ESTE
Ediție electronică: Terebess Asia E-Store
Sursă: Barbaricum Book Workshop, Karcag, 1998

CUPRINS

Karcag, 1 decembrie 1997.
Júlia Bartha

CAPITOLURI PENTRU CIOGRAFIA REGIUNII TIEN-SAN

Cercetătorii maghiari din regiunea Tien-san - antecedente ale istoriei științei

Cu greu există un călător care, în raportul său despre popoarele din Asia Centrală, să nu menționeze kumistul, băutura caracteristică a popoarelor nomade ecvestre. Cazacii sunt deosebit de cunoscuți în fabricarea chimenului. Fiind un popor care păstrează mari, pe lângă turmele de oi (koy), capre (eški), bovine (sďyďr) și cămile (ace), herghelia (aygďr üyďri), calul, oferă valoarea reală pură a Kazahi. Bogăția supremă, cel mai bun ajutor al omului. Nu e de mirare că știe totul despre el, își exprimă și dragostea pentru el cu bogăția limbajului său. Etnograful turc Halife Altay a colectat câteva grupuri terminologice de creștere a cailor kazahi (15) - nume de vârstă și culori ale calului. Materialul este unic, nici un dicționar kazah nu îl conține în detaliu, așa că consider important să amintim aici.
Mânzii sunt numiți în principal qulďn în primele șase luni fără a indica sexul lor, în funcție de vârsta lor. Prima iarbă (1 an) se numește žabagď), a doua iarbă tay, a treia iarbă kunan [qunan] (armăsarul) kunacin baytal [qunažďn baytal] este iapa. Decalează armăsarul de iarbă, iapa Dönecin baytal [dönežin baytal], urmând apoi al cincilea an din toamna besti at (armăsar), besti biye

Sisteme de relații

+ 7. al șaptelea tată
+ 6. al șaselea tată - - altďnši atamďz
+ 5. dincolo de asta - - org baby
+ 4. marele meu - - iubito, micuțul meu
+ 3. bunicul meu - - ülkin ekim, kere dad
. bunicul meu, bunica mea
+ 2. bunicul meu - atam
. bunica mea - tatăl meu
+ 1. tatăl meu - ekim
. mama mea - șase
0. ARDERE
- 1. fratele meu - agam
. Frate - fratele mai mic al bărbatului - ďni
. fratele mai mic al femeii - baurum
. sora mea - ebke, ebiki
. sora - sora mai mică a bărbatului - qarďndas
. sora mai mică - sihli
. fiul - oglum
. fiica mea - qďzďm
- 2. nepotul meu - nu îndrăznesc
- 3. dédunokám - šöbere
- 4. ükunoka - šöbšek
- 5. ? - hažat
- 6. ? - Înțelept
- 7. ? - žuragat
- 8. ? - nu a plecat

Sistemul de rudenie laterală

+ 1. sora tatălui - agam, tuisqan agam, inim
. Brothers 2 and 3 - nemere agam, inim
. sora tatălui - tuďsqan apayďm, apayďm
. anya fitestvére - nagašďm, nagašď agam,
- nagaši baurďm, nagašď inim
. sora mamei (mai mare) - tatăl nagašď
. dacă mai tânăr - nagašď qarďndasďm
. sunt pentru ego - žiyen
. - dacă este mai în vârstă - žiyen aga
. - dacă este mai tânăr - žiyen baurum
. fraților tatălui:
. - copil băiat - agam, baurum
. - copilul femeii - qarďndasďm, sihlim
. tatăl 2-4. către vărul său
. copilul tău - nemere
. dacă este mai îndepărtat, (+ + 7) - atalas
. sau (5-6-7) - atadan qosďlamďz
. fraților mamei
. copii - nagašď aga
- nagašď ini - nagašď karindas - nagašď epke
. cu un termen rezumat,
. ceea ce nu face nicio diferență
între sexe: - žiyenšar

O relație de afinitate creată de căsătorie

+ 1. Tatăl și mama se potrivesc fratelui
soție dacă este mult mai în vârstă
din ego - tată, jeng
- nagašď ženge
. dacă ești mai tânăr decât ego-ul - kelin, nemere,
- nagašď kelin
. la sora tatălui și a mamei
soț (cumnat) dacă este mai mare - žezde
. dacă este mai tânăr - kyyan
. soția fiului meu (menyem) - kelinim
. soțul fiicei mele (ginerele) - küyeü bala, küyeü
0 - Ego
. soțul meu, domnule - küyeüm, žoldasďm
(tovarășul meu de călătorie)
- bayďm (uram)
- otagasď (stăpânul focului)
. soția mea - eyelim, kelinšegim (domnișoara mea)
- qatďnďm (soție, soție)
- zayďbďm
. tatăl soțului (socru) - qayďn, qayďn atam
. mama soțului (soacră) - enem, qayďn enem
. fratele mai mare al soțului - qayďn aga
. sora mai mare a soțului - qayďn, qayďnďm
. sora mai mică a soțului - qayďnsďhlď
. fratele mai mic al soției - baldďz
(nu face diferența între sexe)
. soție soră soț - baža
. copiii surorii soției
. soția surorii - abďsďn
- ülkün abďsďn
. fit fratele soție mai tânără decât ego - qayďnďm üyindegi
- abďsďn
. nepoata surorii - žiyenšar

Termeni rezumativi

bunicii - taga
bunicii - daga, dagďr
primul născut - tuhďs ulum
fată întâi născută - tuhďs qďzďm
cel mai mic copil - mic
- qďnžď bala

înseamnă fără coarne. A treia, a patra soție este žas toqal

soție mai tânără fără coarne.
Binecuvântarea poligamiei nu a putut fi ținută de nimeni în afară de cei care aveau bogăție adecvată, întrucât o familie populată trebuia îngrijită. Deși, din cauza stilului de viață și a condițiilor naturale încercate de om, mortalitatea infantilă a fost destul de mare.

J e g y z e t e k

I r o d a l o m

György Almásy
1901 Note lingvistice kara-kirgize. În: Keleti Review, 108-122.
1903 Drumeție către inima Asiei. Budapesta.
1904 Ornamentarea facultăților kirghize cu 19 figuri.
În: Ethnographia V. 165-213. Budapesta

Altay, Halife
1981 Anayurttan Anadolu'ya
Kültür Bakanlďgď yayďnlarď. Ankara, 354.

Tibor Bodrogi
1978 cercetători maghiari ai popoarelor îndepărtate. Budapesta

Fazlan, Ibn
1995 Seyahatnamesi (traducere de Sesen, Ramazan)
Istanbul

Gunda Béla
1961 La istoria pâinii iraniene. În: Alfabetizare și tradiție. (Study Ethnologica Hungariae et Centralis AC Orientalis Europae) Budapesta, 219-224.

János Hóvári
1997 Structuri geoculturale și geopolitice în Asia Centrală. În: Calendarul Karcag, Karcag, 169-179.

Inan, Abdulkadďr
19954 Tarihte ve bugün șamanizm Materjaller ve Araștďrmalar. (Atatürk Kültür, Dil ve Tarih Yüksek Kurumu. Türk Tarih Kurumu Yayďinlarď. VII. Dizi-Sa. 24.
Türk Tarih Kurumu Basďmevi Ankara.

Kazahstan și Asia Centrală Sovietică. Budapesta, 1979.

László Kósa
1989 Istoria etnografiei maghiare. Budapesta