Tratamentul hipertensiunii arteriale

Condițiile mesei și compoziția și cantitatea de alimente consumate determină dacă tensiunea arterială se modifică în timpul mesei și, dacă da, în ce direcție.

Consumul de mușchi nu crește în mod normal tensiunea arterială. La sugari, pe de altă parte, alăptarea poate fi un mușchi atât de mare încât tensiunea sistolică crește, cu atât copilul suge mai mult.

Conditii calme, placute când mănânci între tensiunea arterială nu se modifică. În schimb, orice factor de stres al mediului (căldură ridicată, zgomot puternic, companie neplăcută, fum de tutun etc.) poate provoca, de asemenea, o creștere semnificativă a tensiunii arteriale. Cu toate acestea, este evident că, în acest caz, nu masa în sine, ci mediul de stimuli determină creșterea tensiunii arteriale.

În compoziția alimentelor, diferite arome și condimente pot provoca vasodilatație în glandele salivare, precum și în stomac și intestinul subțire, dar acest lucru nu provoacă o modificare semnificativă a tensiunii arteriale. Produsele lactate pot reduce tensiunea arterială prin conținutul lor de proteine și K +. S-a raportat că pacienții cu angină pectorală prezintă simptome anghinare mai timpurii după o masă bogată în carbohidrați decât după o masă bogată în grăsimi.

Tensiunea stomacului

Cantitatea de alimente consumate, mai specific, tensiunea peretelui gastric crește reflex tensiunea arterială și ritmul cardiac. Reflexul provine din receptorii sensibili la tensiune din peretele gastric, tulpina aferentă a n. rulează în vag și eferenții săi sunt nervii simpatici care inervează inima și vasele de sânge. Studiile la animale au arătat că tensiunea peretelui gastric inhibă baroreflexele arteriale, mai precis bradicardia și hipotensiunea.

În condiții normale, după masă pot apărea modificări mai mari ale tensiunii arteriale decât în timpul mesei. Hipotensiunea postprandială poate provoca, de asemenea, colaps, în special la vârstnici. Hemoragia gastro-intestinală după o masă abundentă modifică semnificativ redistribuirea circulatorie indiferent de vârstă. Angina postprandială poate apărea și din cauza cererii crescute de oxigen a inimii.

Tensiunea din peretele intestinal afectează și creierul

Mai mult, activitatea vagă crescută datorită tensiunii peretelui intestinal afectează nu numai circulația sângelui, ci și funcția zonelor creierului suprabulbar, ceea ce provoacă somnolență. Munca musculară cu stomacul plin nu este numai ineficientă, ci afectează digestia și circulația sângelui. Acest fapt este deosebit de important pentru sportivii competitivi; trebuie să aveți grijă să vă asigurați că masa este cu aproximativ două ore înainte de începerea cursei și că dieta constă din alimente ușor digerabile, dar cu conținut scăzut de zahăr.