Ecranul meu: Cehov, celebrul poet

Dar nu de la un german! Sunt chiar mai formali, mai rigizi în legătura obișnuită decât suntem noi astăzi. Personalul care lucrează într-o cameră de până la treizeci de ani se poate numi reciproc Frau și Herr. Parcă l-aș numi pe domnul Dulai colegul meu, care stătuse la două mese distanță de o mie de ani, și pe mine doamna Kristófné. Dar dacă ar fi să ne sincronizeze, pe baza celor de mai sus, l-aș numi totuși domn, el și cu mine l-am da în judecată pe Kristófne. Bine…

Înainte era mai ușor să o iei așa. Tovarăși și tovarăși - unde este problema? Este adevărat, ar fi trebuit să vedem imaginea demnității ecleziastice atunci când, la recepția parlamentară, a fost numit episcop tovarăș de un ministru care avea puțin loc pentru copii. În afară de astfel de mici mici, era totuși mai ușor de reglat. Dar aceasta este doar o problemă în lucrarea de sincronizare. În zilele noastre, practic totul este sincronizat la televizor. Și apostolii învățării limbilor străine se opun acestui lucru, dar nu au dreptate: nu ne putem aștepta ca privitorul să încerce să precizeze dialogurile unui film forțând să facă cu ochiul.

Selecția caracterelor, sortarea, scrierea textului - sunt toate părți cruciale ale lucrării sincrone. Acesta din urmă este probabil cel mai dificil de acoperit originalul fonetic, substanțial, de-a lungul timpului. Acesta din urmă are, de asemenea, capturi accidentale mari. Gura personajului s-a închis, dar vocea lui încă suna - și nu era o alunecare, dar regizorul a crezut că ar putea încă să se încadreze într-un fel de murmur. În ceea ce privește conținutul, argoul local, care este atât de obișnuit în zilele noastre, umorul care nu este foarte ușor de înțeles pentru un străin și referințele specifice unei culturi date, sunt sarcini dificile. Apoi, uneori, alfabetizarea face și greșeli: „Cehov, celebrul poet”, „musicalul Vocea muzicii”, „Lebăda moare” ...

Multitudinea de filme și seriale care rulează pe mai multe canale TV necesită multă dublare. Ei rezolvă bine sarcina dacă nici măcar nu observăm că actorii străini nu vorbesc limba maternă pe ecran. Nu este o experiență zilnică, dar atunci când reușești, plăcerea este mai mare.