Epoca noastră - 2003

Veres Valйr

Procese naturale de reproducere a populației Transilvaniei în contextul european de la începutul mileniului

Acest studiu examinează în primul rând dezvoltarea numărului populației și reproducerea naturală în Transilvania în contextul proceselor populației europene. Pe parcursul analizei, cele două tendințe au intrat în vigoare până la sfârșitul anilor 1980 și 2002. Unul este rolul jucat de politicile comuniste de natalizare și avort din România și apoi, după schimbarea regimului din 1989, tranziția economică și socială în dezvoltarea reproducerii naturale. A doua tendință se referă la diferențele regionale predominante în fertilitate în Transilvania, care pot fi observate de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În strânsă legătură cu aceste tendințe, examinăm compoziția etnică a capacității României în lumina rezultatelor preliminare ale recensământului din 2002. În cadrul analizei, se examinează și dezvoltarea fertilității și reproducerii naturale a maghiarilor din Transilvania.

Mișcarea naturală a oamenilor la nivel național

În România, în martie 2002, a avut loc un eveniment popular. Conform publicării rezultatelor preliminare, 21.698.181 de persoane au fost găsite în țară la momentul ideal la 18 martie, cu aproximativ 1,1 milioane sau cu 4,2 la sută mai puțin decât în 1992. Motivul principal al declinului este emigrarea pe scară largă, urmată de reproducerea naturală negativă. În cifre, din 1.111.854 de persoane, au murit 273.513 mai multe persoane decât s-au născut, potrivit datelor naturale ale populației publicate anual, în timp ce numărul persoanelor care au murit sau au dispărut este de 838.341. Astfel, această proprietate de peste 800.000 valorează aproape întregul număr al celor dispăruți din 1990, minus coloniștii planificați (ca în cazul germanilor din 1990).

În ceea ce privește compoziția demografică a populației, putem afla că 48,8 la sută din populația țării este bărbați, în timp ce 51,2 la sută sunt femei, aici populația masculină este mai probabil să acorde atenție 1992, când este mai probabil să piardă greutate.din tot felul de lucruri. Motivele declinului relativ al populației masculine pot fi găsite în primul rând în emigrare, deși creșterea mică a speranței de viață așteptate este mică. Populația este de 52,7% în zonele urbane și de 47,3% în sate, conform clasificărilor de tip site-uri oficiale. Aici, este izbitoare o ușoară scădere a proporției populației urbane, principalul motiv pentru care este revenirea unei părți a industriei socialiste emergente la agricultură și, în același timp, la locul de naștere.

Conferința de popularitate din acest an prezintă compoziția etnică modificată a nomenclaturii țării:

Tabelul 1. Populația României după naționalitate, date preliminare ale populației din 2002

Dintre celelalte categorii, naționalitățile a 31 889 de persoane sunt complet enumerate în tabel, iar celelalte 18 950 de persoane sunt descrise în textul corpului, printre care merită menționate 2249, precum și cele noi. Este demn de remarcat aici faptul că un număr semnificativ de maghiari Csungung moldoveni s-au declarat acum maghiari, astfel încât în județul Bkku au fost înregistrați peste patru mii (4528) de maghiari. În informații se menționează că, în agregări, secuii (583) au fost clasificați ca maghiari, Szszék și Svbs ca germani. Conform naționalității, germanii au pierdut cel mai mult, în timp ce ruinele și minoritățile musulmane, precum și italienii și grecii, care au crescut și odată cu imigrația. Pentru o comparație a compoziției etnice și a limbii materne din 1992, consultați scrierile lui E. Бrpbd Varga (1998) și István Horváth (1995). Compoziția limbii native și a religiei poate fi vizualizată în anexă.

Declinul fertilității în România poate fi observat continuu în a doua jumătate a secolului XX. După anii 1980, acest declin a continuat, dar ultima perioadă a politicii pronataliste violente a regimului Ceaușescu - în sus și în jos - a crescut ușor sau a stagnat din 1984 până în 1989, dar nu a atins nivelul din 1980. După 1989, în special între 1990 și 1992, s-a observat o scădere semnificativă a numărului de nașteri datorită abolirii interdicției de avort după schimbarea regimului, apariției metodelor contraceptive și noilor metode de contracepție.

1 бbra. Ratele brute de natalitate și mortalitate în România, 1980-2000

În general, dezvoltarea indicatorilor naturali de mișcare a populației în Transilvania urmează media națională, prin urmare vom examina în comparație cu tendințele naționale din diferitele județe ale Transilvaniei din județele analizate.

Dezvoltarea reproducerii naturale în județele Erdely

Masa 2. Ratele brute de natalitate ale județelor Transilvaniei *, 1980-2000

* La 1000 de persoane înseamnă nașteri vii .

Județele județene au menținut un comportament tradițional de fertilitate scăzut în România.

Cu toate acestea, motivele pot fi urmărite de disponibilitatea metodelor moderne de contracepție din 1990, de abolirea interdicției avortului și de introducerea centrelor moderne de planificare familială și, în paralel, libera circulație a Efectul acestui al doilea grup de motive ar contura caracteristicile celei de-a doua tranziții demografice europene a lui D. J. van de Kaa, dar deocamdată nu putem distinge efectul celor două grupuri de motive. J. Rychtariková crede că scăderea productivității Europei de Est poate fi explicată prin scăderea liniei de viață și nu poate fi legată de al doilea proces demografic, potrivit lui. În opinia mea, aceasta este doar o parte din ea. Nu putem căuta tendințe în Europa de Nord, deoarece Europa Centrală și de Est au fost mai asemănătoare cu Franța și Europa de Sud în prima tranziție demografică, astfel încât diferențele nu sunt posibile astăzi.

În județele cu randament redus din Transilvania, ratele mortalității sunt cu mult peste media națională, precum și în alte județe transilvănene cu aproape 15 mii, în timp ce media națională este de 10 mii. În același timp, pe baza indicatorilor de mortalitate specifici vârstei, se poate observa că rata brută a mortalității infantile este cea mai mică în aceste județe penale (22 mii în județul Timiș, comparativ cu 37 mii în țară). Ratele de fertilitate în România aproape înjumătățite, de la 18 la 10,5 mii. Rata reducerii a fost similară în județele cu randament mai ridicat din Transilvania, în timp ce în județul Banskáš în 2000 rata brută de fetilizare a fost mai mică decât în regiunile inferioare ale Armeniei, aparține județelor

Tabelul 3. Ratele de pescuit brut ale județelor Transilvaniei, * 1980–2000

* Mijloace la 1000 de persoane.

În ceea ce privește mortalitatea, diferențele dintre județele transilvănene și media națională nu sunt semnificative. Rata brută a mortalității este de aproximativ 12 mii în județele mai vechi, în timp ce în rest este de aproximativ 10 mii. A fost cel mai scăzut în județele în care a existat o imigrație mai semnificativă. Din acest motiv, vedem că imigranții sunt în mare parte tineri, iar majoritatea mortalității provin din mortalitatea antică. Chiar și structura de vârstă învechită a județului Timiș a fost corectată de imigrația județului, care a ajuns la 35 la sută din populația județelor Timiș și Vassal în 1996 și a crescut numărul de oameni fertili.

Examinând rata de reproducere naturală pentru fiecare dintre județele între 1980 și 2000, putem vedea (anexă) că după schimbarea sistemului în 1989, numărul plantelor din toate județele a scăzut brusc în cursul anului și al anului 1992. judetul Transilvaniei. Cu toate acestea, chiar și în 1989, această rată de reproducere naturală a fost negativă sau în jur de 0 în județele județene cu randament scăzut. Reproducerea naturală negativă a atins apogeul în 1995-96 în majoritatea județelor și de atunci a redevenit pozitivă în județele cu randament ridicat sau s-a deplasat în jurul valorii de 0 (vezi Anexa).

Diferențele regionale în fertilitate au fost cercetate și de C. Mureșan (1999) în România. Teritoriul țării a fost analizat prin metoda analizei istoricului evenimentelor din 1989 până în 1996, incluzând variabilele AGE, SEX, REGION și TIME. S-a arătat că amploarea fertilității și relațiile dintre vârstele femeilor fertile pot diferenția oamenii din Transilvania de toate celelalte vârste. Valoarea ratei totale a fertilității a scăzut la nivelul de substituție la mijlocul anilor 1990 în toate regiunile, inclusiv în Transilvania.

Pe baza datelor publicate în 2001, putem vedea cum sa dezvoltat fertilitatea feminină și rata totală a fertilității în fiecare județ în 2000. Per total, valorile sunt extrem de scăzute. Cele mai mari valori ale TFR sunt în județele care erau încă cele mai fertile în 1989: Bistrița-Năsăud, Mramram, Szilgy, Covasna.

În cele ce urmează, am testat ipoteza că există o relație strânsă între dezvoltarea economică și valorile scăzute ale productivității. S-a calculat o corelație între rata totală a fertilității (TFR) și indicele pe baza diferiților indicatori de dezvoltare socio-economică, dacă există o corelație între ei, dacă nivelul scăzut de fertilitate nu este primul.

Indicele economic principal este o valoare relativă între 0 și 1, care include următorii indicatori:

1. Indicatori ai venitului economic (G1): PIB pe cap de locuitor, venitul net mediu lunar pe cap de locuitor al celor care lucrează în servicii;

2. indicatori de dezvoltare agricolă (în natură) (M2): valoarea producției agricole pe hectar de teren agricol în drojdie, numărul de tractoare la 1000 hectare de teren agricol, pe hectar de teren privat cultivat pe hectar de teren agricol cultivat;

3. Indicatori privind structura economiei și ocupării forței de muncă (SZ3): ponderea persoanelor care lucrează în servicii, ponderea PIB produsă în servicii, rata șomajului;

4. Indicatori de dezvoltare a infrastructurii (INF4): numărul de spitale la 1000 de locuitori, proporția de locuințe cu băi într-un mediu rural, în raport cu rata de ocupare urbană;

5. Indicatori de dezvoltare socială (T5): proporția celor cu studii superioare educației elementare, rata mortalității infantile (1000 per copil născut). (Pentru o descriere detaliată a indicatorului, vezi Veres Hajnal, 2000)

Valorile fiecărui indicator au fost utilizate relativizate între 0 și 1, iar rata mortalității infantile și rata șomajului au fost introduse cu un semn negativ, inversat. Drept urmare, nivelul de dezvoltare economică și socială a județelor cu o valoare mai apropiată de 1 este mai mare, iar valorile inferioare arată întârzierea.

Valoarea de corelare este r = –0,54, ceea ce înseamnă că în județele în care valoarea TFR este mai mare, productivitatea poate fi mai mică și, în general, nivelul de dezvoltare economică și socială este mai mic decât în cazul în care valoarea TFR este mai mică. Drept urmare, putem afirma că declinul fertilității în Transilvania nu se datorează în primul rând crizei economice, ci factorilor determinanți ai unui proces ideologic și ideologic pe termen mai lung care ar duce la o alegere conștientă. Termйszetesen egйsz orszбg termйkenysйgйnek rendkнvьl meghatбrozza scăzută szintjйt rйszben kйpest observate în 1990 elszegйnyedйs relatнv, dar terьleti kьlцnbsйgek rбmutatnak jelensйg nu meghatбrozottsбgбra gazdasбgi că van йppen de posturi Kaa de către acești oameni definiбlt mбsodik demogrбfiai бtmenet lйnyege (DJ van de Kaa, 1987).

Populația și tendințele de reproducere naturală a maghiarilor din România

Rombniбbуl 1992-2002 kцzцtt kivбndoroltak au dispărut total szбma 838 000. Miutбn extrage bбrmilyen jogcнmen Magyarorszбgra vбndoroltakat, furnizați kйt nйpszбmlбlбs kцzцtt Romбniбbvl această valoare, ia jumătate din 7 la sută, 3,5, pentru că majoritatea emigranților au venit în Ungaria - au abstractizat - de la mutarea în alte țări. Astfel, putem conta în mod optim cu 25.538 de persoane (pentru o explicație detaliată, a se vedea Veres V., 2002b).

Tabelul 5. Date privind populația perenă a românilor din România între 1992 și 2000

* Date pentru 1999 încoace

Se pune întrebarea cât de corect au fost evaluați indicatorii de mișcare naturală a maghiarilor din Transilvania. Pentru a examina acest lucru, comparăm tendințele de creștere (scădere) naturală a maghiarilor între 1992 și 2002 cu tendințele naționale. Pentru a face acest lucru, este foarte important să vedem ce diferențe se pot observa în structura grupei de vârstă. Se poate observa că, atâta timp cât diferența dintre vârstele de 40-44 de ani este minimă, nu se spune, trecând la grupele de vârstă mai în vârstă, abaterea depășind, de asemenea, 20 la sută în rândul celor cu vârste cuprinse între 70 și 74 de ani, ceea ce a dus la o creșterea mortalității. În mod similar, trecându-se către grupele de vârstă mai tinere, maghiarii sunt cu aproape 20% mai puțini în rândul celor cu vârsta sub 10 ani (a se vedea apendicele și Veres V., 2002a.16).

Se pune întrebarea în ce măsură aceasta va însemna o pierdere în greutate pentru tineri și care vor fi efectele pe termen lung. Pe baza datelor naționalității detaliate de recensământul din 1992, se poate spune că în România proporția persoanelor cu vârsta sub 12 ani, iar în 2002 de la 10 la 22 de ani, nu atinge nivelul recensământului din 1992 sau 2002 și 6,6 la sută). Această abilitate va reprezenta cea mai mare parte a abilității fertile în următorul an de foc.

Figura 2. Conform vârstelor din 1992, tinerii maghiari au vârsta cuprinsă între 0-12 ani

Pe baza analizei fiecărui județ, se poate observa că în toate județele maghiarii reprezintă o proporție mult mai mică din populația minoritară decât în județele județene, în special în județul Marozos, dar în Cluj-Napoca.

De asemenea, am examinat indicatorii de reproducere naturali ai județelor în funcție de proporția ungurilor. Se poate observa că, în unele județe din Transilvania, indicatorii de creștere naturală, în special cifrele fertilității, nu sunt defavorabile pentru numărul maghiarilor, acest lucru este mai bine arătat de datele din tabelul din anexă. în majoritatea județelor Transilvaniei. Doar județul Mámramaros poate concura cu rata de creștere a județelor secuiești.

2. Van de Kaa, 1987, 1988.

3. J. Rychtarikova, Rйgiу, 2001.1. 111–139.

4. Valeres Veres: Motivele declinului maghiarilor în România în ultimul sfert al secolului XX. Timpul nostru, 2002. 2.

5. N. Lagy Magyari: farmecul discret al epuizării noastre și al altei noastre inerții. Magyar Hнrlap.

6. István Horváth: Mișcarea minorității maghiare în România în Ungaria. Korunk, 2002. 2. 31–48., A se vedea și Fullerton, M., Sik Endre, Tуth Judith (1995).

7. Vezi anexa pentru reproducerea naturală a reproducerii maghiare.

8. Comparativ cu perioada anterioară anului 1992, a se vedea anexa în detaliu.

9. Numărul real al maghiarilor din România conform recensământului din 1992.

10. Numărul real al maghiarilor din România conform datelor preliminare ale recensământului din 2002.