Etichetă alimentară - Busolă pentru alegere inteligentă - Dr.

Dr. István Barna Medicină internă, specialist în hipertensiune arterială, rinichi și metabolizare a grăsimilor

Etichetă alimentară - Busolă pentru alegeri inteligente

ȘTIAȚI CUM
• Eticheta alimentelor, care ar putea crește proporția celor care aleg produse mai sănătoase cu aproape 18%.
• 70% din reacțiile alergice severe la alimente apar în timpul meselor în afara casei. Etichetarea alimentelor poate ajuta, de asemenea, la evitarea acestui lucru.
• Valoarea de referință a aportului arată cât de multă energie și substanțe nutritive primește corpul nostru consumând o parte din produs.

O alimentație sănătoasă începe cu mult înainte să ne așezăm la masă și să luăm prima mușcătură de mâncare, prima înghițitură de băutură în gură. Este bine precedat de compilarea meniului planificat și a listei de cumpărături, precum și a cumpărăturilor în sine. Ce produse adăugate în coșul nostru determină în mare măsură calitatea dietei noastre. Găsim o serie de informații valoroase pe etichetele alimentelor care vă pot ajuta să realizați o dietă sănătoasă.

De ce ar trebui să citiți eticheta?

1. Aflați ce conține ambalajul

1.1. Conținutul de nutrienți
Eticheta oferă informații despre compoziția alimentelor ambalate. În Uniunea Europeană, inclusiv în Ungaria, producătorii sunt obligați prin lege să indice conținutul de energie, grăsimi, grăsimi saturate, carbohidrați, zahăr, proteine și săruri ale unui produs la 100 g, respectiv la 100 ml de produs. Aceste informații pot fi găsite sub formă de tabel pe spatele ambalajului. Cu toate acestea, adesea, unele dintre aceste informații sunt deja în partea din față a pachetului. În unele cazuri, putem găsi conținutul de nutrienți pe porție a produsului, precum și informații suplimentare, cum ar fi cantitatea de anumite vitamine și minerale din alimente.

1.2. Lista ingredientelor
Un element obligatoriu al ambalajului alimentar este listarea ingredientelor produsului. În listă, găsim elementele de bază și aditivii utilizați în tehnologia de producție în ordine descrescătoare după cantitate (greutate). Adică, produsul care conține cel mai mult ingredient din partea de sus a listei, cel mai puțin care este la sfârșitul listei. Încercați întotdeauna să alegeți variantele cele mai bogate în nutrienți, bogate în nutrienți, din multitudinea de alternative. De exemplu, în cazul mezelurilor, o așteptare realistă este cel mai mare conținut de carne posibil sau o proporție mai mare de cereale, fructe uscate și semințe într-o bară de muesli, o cantitate redusă sau zahăr omis complet.

1.3. Alergeni
Etichetarea corectă a alimentelor este responsabilitatea producătorilor și este vitală pentru cei cu alergii alimentare. Pe teritoriul Uniunii Europene, inclusiv Ungaria, se aplică reguli foarte stricte pentru indicarea ingredientelor alergenice alimentare. Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 Ingrediente care provoacă alergii sau intoleranțe în conformitate cu anexa I și, prin urmare, obligatorii: cereale care conțin gluten, adică grâu (de exemplu, spelt, grâu khorasan), secară, orz, ovăz, crustacee, ouă, pește, arahide, soia, lapte, nuci, țelină, muștar, semințe de susan, dioxid de sulf, lupin, moluște. Prezența acestor ingrediente sau a produselor lor este evidențiată cu caractere aldine în lista ingredientelor sau listată separat după ingrediente.

Din decembrie 2014, în conformitate cu cerințele Regulamentului (UE) nr. 1169/2011, pe lângă alimentele preambalate, putem primi și informații despre conținutul de alergen al produselor nepreambalate (de exemplu produse de patiserie), alimente servite în restaurante și bufete. Acesta din urmă are o importanță deosebită, dat fiind faptul că, potrivit unor sondaje, 70% din reacțiile alergice severe din Europa apar atunci când mâncăm afară.

2. Vă ajută să alegeți produse sigure și nutritive

Nevoile noastre individuale de energie și nutrienți sunt influențate de mulți factori diferiți: sănătatea, vârsta, sexul, greutatea și activitatea fizică. Etichetarea nutrițională pe etichetele alimentelor ne ajută să alegem produsul care se potrivește cel mai bine nevoilor noastre. De exemplu, acest lucru face mai ușor să găsiți versiuni cu sare redusă/redusă dacă doriți să reduceți consumul de sare. Unul dintre pilonii importanți ai unei diete sănătoase este moderarea, adică consumul unei cantități rezonabile de alimente. În multe cazuri, eticheta produselor conține dimensiunea porțiunii recomandată de producător și conținutul de energie proiectat pentru aceasta. Rețineți, totuși, că porția pe care o consumăm efectiv și cantitatea de energie pe care o consumăm cu aceasta pot diferi de cele de pe etichetă dacă nu respectăm recomandările producătorului.

2.1. Arată locul produsului în dieta noastră
Eticheta de admisie de referință (RI) vă permite să vă faceți o idee despre locul în care se află alimentele alese în dieta dvs., arătându-vă cât de multă energie și substanțe nutritive obține corpul dumneavoastră din consumul unei porții dintr-un produs. De asemenea, ne ajută să comparăm mai ușor două alimente care par a fi aceleași și să găsim cu ușurință informații despre cantitatea de nutrienți care ne interesează, creând astfel o dietă mai echilibrată.

Tabelul 1: Valorile de intrare de referință

Energie	8400	kJ
Energie	2000	kcal
Gras	70	g
Grăsime saturată	20	g
Carbohidrați	260	g
- zahăr	90	g
Proteină	50	g
Sare	6	g

Valorile de admisie de referință din tabel au fost stabilite de EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor) pentru o femeie adultă cu o activitate fizică medie de 8400 kJ (2000 kcal). În unele cazuri, conținutul de nutrienți al produsului pe porție se regăsește și pe etichetă proporțional cu valorile de referință ale aportului. De exemplu, dacă un produs are un conținut de grăsime de 4,9 g, acesta corespunde cu 7% din aportul de referință zilnic de 70 de grame. Valoarea admisiei de referință se găsește cel mai adesea pe partea din spate a ambalajului ca parte a etichetării nutriționale, dar în unele cazuri o informație este, de asemenea, evidențiată pe fața ambalajului. Deoarece greutatea și doza recomandată a produselor pot diferi, merită luate în considerare valorile la 100 de grame și 100 ml, pe baza cărora este posibil să se compare alimente care altfel par aceleași.

Deoarece cerințele individuale de energie și nutrienți sunt foarte diferite, valorile de referință ale aportului ar trebui considerate mai degrabă ca un punct de referință aproximativ decât ca un obiectiv nutrițional.

2.2. Vă ajută să alegeți alimente proaspete și sigure
Perioada de valabilitate și termenul de valabilitate se referă la perioada în care alimentele, atunci când sunt depozitate în condiții adecvate, își păstrează calitatea și pot fi consumate în condiții de siguranță. Această perioadă începe când produsul este fabricat și este supus unui număr de factori, de ex. Depinde de tehnologia, ambalarea, metoda de depozitare, tipul și calitatea ingredientelor. Marcarea termenului de valabilitate/termenului de valabilitate ne ajută să consumăm alimente sigure, cu toate acestea, acest lucru este valabil numai dacă produsul este corect intact și depozitat corespunzător. Respectați întotdeauna instrucțiunile producătorului pentru depozitarea alimentelor nedeschise și deschise. Se recomandă să se ia în considerare termenul de valabilitate/termenul de valabilitate pentru a evita risipa de alimente. De exemplu, multe alimente pot fi consumate în siguranță chiar și după data de expirare.

Deși aceștia sunt doi termeni cu semnificații foarte asemănătoare, cele două concepte înseamnă oarecum diferit. În cazul alimentelor cu durată lungă de viață (de exemplu, paste, conserve, salam), termenul de valabilitate se referă la perioada în care produsul este consumat în mod optim. Apoi gustul și aroma sunt cele mai plăcute, apoi cele mai crocante, cele mai delicioase.
Perioada de valabilitate se găsește la produsele perisabile (de exemplu, produse lactate, carne, salate gata de consum) și acoperă perioada în care un anumit aliment poate fi consumat în condiții de siguranță atunci când este depozitat în condiții adecvate. După data de expirare, produsul nu trebuie consumat, nu mai poate fi considerat sigur.

Este responsabilitatea producătorului să determine și să indice corect termenul de valabilitate/durata de valabilitate. De asemenea, este responsabilitatea producătorului sau distribuitorului să informeze în mod corespunzător consumatorul cu privire la criteriile de depozitare propuse (de exemplu, „Depozitați la frigider după deschidere”).

Termenul de valabilitate/termenul de valabilitate este definit deja în faza de dezvoltare a produsului și face parte din sistemul de asigurare a calității care garantează siguranța alimentelor. Perioada de valabilitate este influențată de mai mulți factori: tipul și calitatea materiilor prime utilizate, tehnologia de producție, metoda de ambalare, condițiile de depozitare.

Cele mai frecvent utilizate metode de determinare a termenului de valabilitate/termen de valabilitate:
• Evaluarea riscului microbiologic: Un program de modelare computerizată este utilizat pentru a simula modificările microbiologice ale produsului în diferite condiții de mediu, pe baza cărora poate fi calculat timpul estimat de păstrare a calității.
• Teste de provocare: o metodă utilizată pentru confirmarea microbiologică a rezultatelor unei evaluări a riscurilor. În acest caz, produsul este depozitat la o temperatură controlată pentru o anumită perioadă de timp, apoi se prelevează o probă microbiologică conform unui plan prestabilit la momente și/sau temperaturi adecvate, din care riscul contaminării și otrăvirii alimentelor se deduce.
• Teste de valabilitate: De asemenea, o metodă utilizată pentru a confirma rezultatul unei evaluări a riscului. În timpul testului, produsul este depozitat la temperaturi controlate pentru perioade de timp date. Rezultatele testelor microbiologice și/sau organoleptice pe probă sunt utilizate pentru a determina durata de valabilitate sigură. Se prelevează o probă microbiologică la momente și/sau temperaturi în conformitate cu proiectarea experimentală, iar durata de depozitare/depozitare/timp și/sau temperatura de depozitare în condiții de siguranță sunt determinate din rezultatele cantitative ale microorganismului specifice produsului.

Datorită importanței supreme a siguranței alimentelor în Uniunea Europeană, mai multe acte legislative abordează problema termenului de valabilitate. Acestea stabilesc, de exemplu, criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, conținutul etichetei, prezentarea, definiția termenului de valabilitate și termenul de valabilitate, condițiile de utilizare, gama de produse scutite de etichetare (de exemplu, vin, sare de masă, oțet) și data congelării.

3. Marcaje opționale

În plus față de articolele obligatorii, există spațiu în multe țări din întreaga lume pentru ca producătorii să folosească articole opționale pe ambalajul produselor lor pentru a informa rapid consumatorii. Un exemplu în acest sens este etichetarea nutrițională, care funcționează deja cu succes în Anglia. Există deja planuri de extindere geografică în Uniunea Europeană.

3.1. Acuzații
Utilizarea afirmațiilor privind compoziția produsului și funcționarea corpului nostru și sănătatea acestuia este permisă în condiții stricte în Uniunea Europeană. Aceste reguli stipulează că ambalajul alimentelor, inclusiv mențiunile utilizate, nu trebuie să inducă în eroare consumatorul, să încurajeze consumul excesiv sau să atribuie produsului o caracteristică pozitivă distinctă sau o proprietate pe care nu o deține sau orice alt produs cu același beneficiu nutrițional.

Condițiile pentru utilizarea fiecărei revendicări sunt reglementate de Regulamentele UE 1924/2006 și 1047/2012. De exemplu:

ENERGY LOW - Aplicabil dacă conținutul de energie al produsului nu depășește 170 kJ (40 kcal)/100 g pentru alimentele solide sau nu mai mult de 80 kJ (20 kcal)/100 ml pentru lichide.

LIGHT/LITE - Aplicabil dacă valoarea energetică este redusă cu cel puțin 30%, precum și proprietatea (de exemplu, conținutul de zahăr sau grăsimi) care reduce conținutul total de energie al alimentelor.

FĂRĂ ENERGIE - Aplicabil dacă conținutul de energie al produsului nu depășește 17 kJ (4 kcal)/100 g.

ZAHAR LOW - Poate fi utilizat dacă produsul are un conținut maxim de zahăr de 5 g/100 g pentru alimentele solide sau 2,5 g/100 ml pentru băuturi.

FĂRĂ ZAHAR - Se poate utiliza dacă conținutul de zahăr al produsului nu depășește 0,5 g/100 g sau 0,5 g/100 ml.

FĂRĂ ZAHĂR ADĂUGAT - Poate fi utilizat dacă produsul nu conține mono- sau dizaharide sau alte ingrediente folosite datorită efectului de îndulcire. În cazul în care alimentele conțin în mod natural zaharuri, eticheta trebuie să conțină mențiunea: "CONȚINE ZAHAR NATURAL".

CONȚINUTUL DE ZAHAR REDUS - Poate fi utilizat dacă conținutul energetic al produsului pentru care se face cererea este egal sau mai mic decât conținutul energetic al produselor similare.

Mențiunile de sănătate arată efectul anumitor nutrienți și ingrediente alimentare asupra funcționării corpului nostru. De exemplu, calciul contribuie la dezvoltarea normală a oaselor. Dovezile științifice din spatele fiecărei afirmații sunt analizate de EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară). Totuși, nu doare
fii atent și privește compoziția produsului pe lângă afirmații, de exemplu un produs bogat în fibre și sărac în grăsimi, dar și bogat în zahăr.

În concluzie, eticheta alimentelor oferă o multitudine de informații valoroase și poate fi un însoțitor util pe drumul către o alimentație sănătoasă. Într-o analiză publicată recent, Cecchini și Warin au examinat toate studiile clinice randomizate controlate de grup, efectuate după 2000, care au examinat eficacitatea etichetării alimentelor în ceea ce privește efectul lor asupra unei diete echilibrate. În plus, au fost examinate eficacitatea luminii de semnal și indicațiile nutriționale ale valorii de admisie zilnică a ghidului (predecesorul valorii de referință). Conform concluziilor lor, utilizarea etichetelor ar putea crește proporția celor care aleg produse mai sănătoase cu aproape 18% și cu aprox. Consumul de energie ar fi redus cu 3,6 la sută.
Marcarea de tip a lămpii de semnal s-a dovedit a fi puțin mai eficientă decât cele anterioare. Concluziile analizei lor confirmă, de asemenea, faptul că utilizarea inteligentă a etichetării alimentelor este un element important al unei decizii informate a consumatorilor de a realiza o dietă echilibrată...

Literatura folosită:
• EUFIC (2013). Perioada de valabilitate a alimentelor și importanța sa pentru consumatori
http://www.eufic.org/en/healthy-living/article/food-shelf-life-and-its-importancefor-consumers
• OMS Europa (2015). Model de profil nutritiv
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/270716/Europe-nutrientprofile-model-2015-en.pdf?ua=1
• Cecchini M & Warin L (2016). Impactul sistemelor de etichetare a alimentelor asupra alegerilor alimentare și
comportamente alimentare: o revizuire sistematică și meta-analiză a studiilor randomizate.
Recenzii privind obezitatea 17 (3): 201-210
http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/obr.12364/abstract;jsessionid=DE3512D
ED0A7BF742C6FE2FED6D11D6C.f02t03
• FoodDrink Europe (2014). Prese de referință
http://referenceintakes.eu/hu/index.html
• CE 1924/2006 și 1047/2012 Reclamații nutriționale
https://ec.europa.eu/food/safety/labelling_nutrition/claims/nutrition_claims_en
• Revendicări de sănătate ale CE
https://ec.europa.eu/food/safety/labelling_nutrition/claims/health_claims_en
• EUFIC (2017) Întrebări și răspunsuri privind etichetarea nutrițională http://www.eufic.org/en/healthyliving/article/nutrition-labelling-qa

Sursa: Newsletter Academia de Nutriție - 10 AN, NUMĂRUL 6 - iunie 2017