Cu băuturi îmbucurătoare împotriva oboselii primăverii

În plus față de mâncarea noastră, ne putem alege și băuturile astfel încât să fie cât mai variate posibil, să ofere energie și, nu în ultimul rând, să ajute la evitarea oboselii de primăvară și, în același timp, chiar să ne înarmeze împotriva mediului deteriora. Cofeina este un alcaloid care se găsește în mai mult de 60 de plante, inclusiv de ex. cafea, ceai mate, cacao - în sâmburi, frunze și [...]

Pe lângă mâncarea noastră, ne putem alege și băuturile în așa fel încât să fie cât mai variate posibil, să ofere energie și, nu în ultimul rând, să ajute la îndepărtarea oboselii de primăvară și chiar să ne înarmeze împotriva deteriorării mediului. Cofeina este un alcaloid care se găsește în mai mult de 60 de plante, inclusiv de ex. apare în semințe, frunze și fructe de cafea, ceai mate, cacao. Acest compus care stimulează sistemul nervos central îmbunătățește vigilența, concentrarea și alungă oboseala. În cel de-al doilea număr al Nestlé Lifestyle Compass puteți citi în detaliu despre originea și tipurile de băuturi care stimulează creierul.

CEAI - băutura lumii

Există multe legende despre originea ceaiului. Cel mai popular dintre acestea este că, potrivit Sen Nung, împăratul chinez a descoperit i. e. În 2737. Se presupune că unele frunze dintr-un copac au căzut în apa fierbinte pregătită pentru domnitor. Împăratul a gustat-o și a găsit decoctul delicios și răcoritor. Aproximativ 2.000 de ani mai târziu, datorită unui călugăr budist, japonezii s-au familiarizat și cu ceaiul, care a devenit în curând o parte integrantă a vieții lor de zi cu zi. Ceaiul a fost adus în Europa de marinari olandezi și portughezi la începutul secolului al XVII-lea și apoi în America la mijlocul secolului al XVII-lea. Filtrul pentru ceai a fost descoperit în secolul al XX-lea, facilitând prepararea chiar și a unui lot de ceai; acest lucru a crescut semnificativ consumul de ceai.

Cum consumăm?

Obiceiurile de a bea ceai variază de la țară la țară, în funcție de tradițiile și cultura istorică. În Statele Unite, de exemplu, ceaiul se face cu relativ puțină apă, care poate fi găsită de multe ori. În Rusia, o parte semnificativă a aportului de lichide este asigurată de consumul de ceai, care este consumat îndulcit cu mult zahăr, miere sau gem. Englezii consumă și o cantitate semnificativă de ceai, dar aici, pe lângă zahăr, se adaugă și lapte la băutura fierbinte. Este, de asemenea, special în prepararea și consumul său în China: este preparat în cupe mici, turnat de mai multe ori și este un accesoriu esențial pentru evenimentele festive. În Kenya și India, se gătește de obicei cu lapte fierbinte, zahăr și diverse condimente (de exemplu cardamom) și se consumă și în căni mici. În Japonia, consumul de ceai joacă un ritual important, aici ceaiul verde este cel mai adesea consumat fără lapte și zahăr.

Cinci tipuri de ceai

Diferența dintre soiurile de ceai depinde de modul în care planta de ceai este procesată și de gradul de oxidare a frunzelor. Acesta din urmă este responsabil pentru culoarea caracteristică a fiecărui ceai.

F ceai ekete: cel mai popular tip de ceai; reprezintă 78% din totalul ceaiului produs în lume. Este fabricat din frunze de ceai complet oxidate (fermentate). Gust puternic, profund, bogat, culoarea sa este similară cu chihlimbarul.

Ceai Oolong (ceai wulong sau albastru): fabricate din frunze de ceai mai mari, parțial (20-80%) fermentate. Culoarea sa extrem de variată variază de la gri verzui la chihlimbar închis și maroniu; gust
iar parfumul său poate fi mult și variat.

Ceai Puerh (în chineză tradițională: „negru” sau „ceai negru”): se face prin fermentare lentă folosind frunze oxidate sau neoxidate. Se compune din frunze extra-mari, frumos colorate, cu un gust caracteristic pământesc, „mucegăit”.

Ceai verde: ceai făcut fără fermentare (adică oxidare). Culoarea decoctului variază de la verzui la galben. Gustul este proaspăt, ușor, sofisticat și, în funcție de soi, poate varia de la iarbă la floral. Unele ceaiuri verzi pot avea, de asemenea, un fel de aromă dulce și „umami”.

Ceai alb: se bazează pe mugurii moi, încă deschiși, ai anumitor soiuri de plante de ceai chinezești, care sunt uscate încet la temperaturi scăzute (sau la soare). Se caracterizează prin gust moale și culoare palidă.

Ce conține o ceașcă de ceai?

Ceaiul negru și cel verde au un conținut ridicat de polifenoli. De exemplu, o ceașcă de ceai negru conține 125-200 mg de polifenoli. Concentrația diferitelor tipuri de antioxidanți depinde de tipul de ceai, precum și de locul de cultivare. Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care ceaiul verde și cel negru au efecte diferite asupra sănătății.

Ceai verde și flavonoide

Până în prezent, au fost identificate peste 4.000 de flavonoizi și este probabil să fie descoperite mai multe. Aceste substanțe pot fi împărțite în mai multe grupuri. Se spune că flavonoidele au efecte antiinflamatoare, anticancerigene, antibacteriene și antialergice, precum și antioxidanți puternici (unii care sunt mai eficienți decât vitaminele C și E) și ajută la protejarea celulelor de efectele nocive ale unor cantități mari de radicali liberi. Ceaiul verde este bogat într-un anumit tip de flavonoid, catechine, dintre care epigalocatechina galat (EGCG) este foarte cunoscută. Multe dintre efectele potențiale ale ceaiului verde asupra sănătății sunt atribuite în general EGCG.

În timpul fermentării frunzelor de ceai au loc procese de fermentare chimică (oxidare). În timpul acestui proces, descompunerea antioxidanților, clorofilei și aminoacizilor creează culoarea, aroma și aroma caracteristice ceaiului. În timp ce ceaiul negru suferă un proces semnificativ de oxidare, ceaiul verde nu este fermentat.

Ceaiul se reîmprospătează! - Aport de ceai și cofeină

Conținutul de cofeină al ceaiului este scăzut. Frunzele de ceai uscate conțin în medie 3% cofeină în greutate, deși această proporție variază de la 1,4 la 4,5%. Cantitatea de cofeină depinde și de modul în care este preparat ceaiul. Cantitatea de frunze, dimensiunea bucăților de frunze, temperatura apei și cât timp păstrează frunzele în apă sunt importante în acest sens.

Polifenolii sunt substanțe derivate din plante cu un puternic efect natural de protecție a celulelor (antioxidant) care poate neutraliza radicalii liberi. Radicalii liberi distrug anumite părți ale corpului, inclusiv materialul ereditar (ADN) și grăsimile și, prin urmare, pot provoca anumite boli cronice (de exemplu, ateroscleroza, unele tipuri de cancer).

Ceas cu ceas deșteptător!

Tufa de cafea provine de pe platoul provinciei etiopiene Kaffa, unde terciul este încă făcut din fructele sale astăzi. Cariera cafelei consumate ca băutură fierbinte a început în secolul al XI-lea. Colonizarea a contribuit în mod semnificativ la răspândirea cultivării cafelei în întreaga regiune ecuatorială. Mai târziu, datorită acestei dezvoltări, noua băutură exotică a apărut și în Europa, iar în secolul al XVII-lea primele cafenele și-au deschis ușile și aici. Cafeaua este cultivată peste tot de-a lungul ecuatorului, de la bacterian până la linia cancerului; America Latină (în principal Brazilia), Asia și Africa sunt cele mai importante zone în creștere.

De la fructe la boabe de cafea

În climatul tropical din zonele de cultivare a cafelei, tufa de cafea înflorește în anumite momente și își coace fructele. Aceste perioade variază de la o zonă la alta din zona de cafea, deci există un loc pentru recoltarea cafelei pe tot parcursul anului. Pentru a produce 1 kg de boabe de cafea verde, aproximativ 5 kg de fructe de cafea trebuie culese manual. Pre-tratarea fructelor coapte poate avea loc în uscat (proces uscat) sau în apă (proces umed). Procesul uscat de procesare are ca rezultat o cafea cu un gust mai puternic decât procesul umed.

Aroma

Cafeaua Arabica și Robusta se distinge în mod clar prin aroma lor. Arabica este cea mai blândă, mai aromată și mai acidă dintre cele două cafele. Are un gust plăcut acid. Cafeaua Robusta are un gust mai puternic, mai amar și crește mai bine în pădurile văilor umede. Prăjirea joacă, de asemenea, un rol cheie în crearea aromei potrivite.

Cafea și cofeină

În funcție de metoda de procesare și de tipul de cafea, conținutul de cofeină al cafelelor variază foarte mult, de ex. cafeaua robusta conține mai mult de două ori mai multă cofeină decât arabica. Cafelele puternic prăjite au în general mai puțină cofeină decât cele ușor prăjite, deoarece procesul reduce conținutul de cofeină.

Efectul cofeinei asupra sistemului nervos este binecunoscut: îmbunătățește timpul de reacție și concentrația, în timp ce întârzie oboseala, accelerând metabolismul organismului. Acest lucru explică de ce cofeina vă permite să faceți o muncă fizică mai intensă și mai grea și îmbunătățește rezistența în timpul sportului. De exemplu, cofeina este cunoscută pentru a ajuta bicicliștii și alergătorii pe distanțe lungi să își sporească performanța.

Studiile sugerează rareori cantitatea recomandată de cafea de consumat. Rata de absorbție a cofeinei, cel mai cunoscut ingredient din cafea, poate varia foarte mult de la individ la individ. Orientarea generală adoptată în Ungaria pentru adulții sănătoși este consumarea a 2-3 căni de cafea pe zi, o astfel de cantitate poate avea un efect benefic asupra sănătății. Rezultatele cercetărilor internaționale cresc însă beneficiile nutriționale ale consumului de mai mult de 3-5 căni de cafea pe zi.

Cafeaua: sănătate și alte efecte benefice

Cafeaua este una dintre cele mai importante surse de antioxidanți din dieta noastră, conținând în principal polifenoli. Studiile epidemiologice au confirmat efectele benefice ale cafelei obișnuite. Acest lucru este probabil legat de aportul de polifenoli, care reduce riscul de a dezvolta anumite boli cronice sau degenerative, cum ar fi cancerul, diabetul de tip 2, inflamația și bolile hepatice. Există dovezi din ce în ce mai mari că cafeaua are un efect pozitiv presupus asupra bolilor asociate cu neurodegenerarea, cum ar fi boala Parkinson și boala Alzheimer.

Polifenolii sunt o familie populată de ingrediente naturale găsite în alimentele pe bază de plante. Interesant este că conținutul natural de polifenoli al cafelei verzi neprelucrate este extrem de valoros, de multe ori mai mare decât cel al ceaiului verde, de exemplu.

Cafeaua și sănătatea: concepții greșite și legende

Se vorbește mult despre asta, dar nu s-a dovedit niciodată că cafeaua are un efect asupra densității osoase. Conform dovezilor științifice, cu un aport zilnic adecvat de calciu, cafeaua nu are niciun efect asupra sănătății oaselor. Cu toate acestea, aportul excesiv de cofeină poate crește ușor excreția de calciu la femeile care consumă puțin calciu. O altă legendă este că cofeina are un efect diuretic. Potrivit cercetărilor, cafeaua moderată nu are niciun efect asupra echilibrului fluidelor din organism.