Ghiduri și ghiduri dietetice pentru pacienții cu ficat

1 Prospect informativ Ghiduri și ghiduri dietetice pentru pacienții cu ficat Nutriție și dietă în ciroză hepatică și alte boli hepatice cronice

2 Consilier științific Prof. Dr. Mathias Plauth Klinik für Innere Medizin Städtisches Klinikum Dessau Auenweg 38 D Dessau Germania Dietician practic S.-D. Müller-Nothmann Asistent nutriție Viktoriastr. 8 D Aachen Germania

3. Informații pentru pacienți Cuprins 1 Introducere hepatică și nutrițională în rolul ficatului Proteine Carbohidrați Grăsimi Vitamine Vitamine Detoxifierea organismului Laborator de boli cronice ale ficatului Ficat gras (steatoză hepatică), boală alcoolică hepatică Hepatită boală inflamatorie hepatică, ciroză biliară primară (PBC) Hemocromatoză boală Wilson ciroză hepatică, boli hepatice cronice, stadiul final al cirozei hepatice complicații Ascite (lichid abdominal) Indigestie și intoleranță Malnutriție Varice esofagiene Modificări ale metabolismului proteinelor Encefalopatie hepatică Diabet zaharat Estetică Hepatită Etrusculoscheletice și proteine greu de tolerat Nutriție parenterală în coma hepatică Carbohidrați Fibre alimentare reduce nivelul de toxine Utilizarea preparatelor de lactuloză în ciroză hepatică Grăsimi

4 5.7 Minerale, vitamine și apă Sodiu Dietele reduse de sodiu Apele minerale cu conținut scăzut de sodiu Apele minerale cu sodiu ridicat Apele minerale cu conținut ridicat de sodiu Vitamine și minerale potasice Reaprovizionarea fluidelor Dietele moi Rezumatul proteinelor Dieta și dieta redusă Dieta materie sursă

6 2. Funcția ficatului și nutriția Ficatul este de cca. Un organ care cântărește 1,5 kg, situat în abdomenul superior drept. Vezica biliară este localizată în acoperirea lobului drept al ficatului. Vezica biliară este un fel de rezervor de bilă produs de ficat. Bila este importantă pentru digestia grăsimilor. Când mâncați alimente grase, vezica biliară se restrânge și bila este excretată în duoden (intestinul potcoavelor), partea superioară a intestinului subțire, unde și stomacul își transferă conținutul. Ficatul este principalul organ metabolic al organismului. Pentru ca această funcție metabolică să aibă loc, o mare parte din sângele pompat de inimă pătrunde în ficat prin sistemul circulator. Studiile au arătat că aproximativ 1 1,5 litri de sânge curg prin ficat pe minut prin vena portă (vena portae). În timp ce artera hepatică (artera hepatică) transportă sânge bogat în oxigen, vena portă transportă sânge bogat în nutrienți în ficat. Sângele din vena portă a trecut deja prin tractul gastro-intestinal și a absorbit cantități mari de nutrienți. Celulele hepatice suferă o prelucrare suplimentară a nutrienților (proteine, carbohidrați și grăsimi) și a elementelor lor de bază (proteine = aminoacizi, carbohidrați = zaharuri simple și grăsimi = acizi grași și glicerol). Ficat stomac vezica biliară potcoavă pancreas colon foamea 4

10 Grăsimile și substanțele grase (cum ar fi colesterolul) sunt absorbite în intestinul subțire, spălate în sistemul limfatic și transportate în ficat. Componentele grăsimilor (acizi grași și glicerol) sunt descompuse în ficat și transportate de acolo către alte organe, cum ar fi mușchii, unde furnizează sursa de energie. Excesul de grăsime este depozitat în țesutul adipos. Ficatul are grijă de utilizarea grăsimilor absorbite din intestinul subțire și îndepărtează o parte din exces prin excreția bilei Vitamine Distingem între vitaminele solubile în grăsime și cele solubile în apă. Vitaminele liposolubile (vitaminele A, D, E și K) sunt depozitate în ficat. Ficatul joacă, de asemenea, un rol important în metabolismul grupului de vitamina B și vitamina K. Minerale precum fierul sunt de asemenea depozitate în ficat Laboratorul de detoxifiere al corpului Alături de rinichi, ficatul este organul de detoxifiere al organismului. Toxinele (toxinele) formate de organism în timpul metabolismului și substanțele ingerate (medicamente, compuși nocivi și alcool) devin inofensive în ficat și sunt excretate în bilă (fecale) sau prin rinichi (urină). 8

17 Veți fi tratat cu un prospect. Cu toate acestea, ar trebui evitate alimentele bogate în fier, cum ar fi măruntaiele, consumul ridicat de carne și cârnați și mezelurile. Excesul de cupru dăunează ficatului (cirozei) și sistemului nervos. Cuprul este un oligoelement vital. Cu o dietă medie de aprox. Se introduc zilnic 2-5 mg de cupru. Pacienții cu boala Wilson trebuie să urmeze o dietă săracă în cupru. Ar trebui evitate alimentele bogate în cupru, cum ar fi fructe de mare, pește de mare, măruntaie, multă carne și cârnați, nuci, fructe uscate (în special stafide), ciuperci și cacao. Laptele și produsele lactate, brânzeturile, zahărul, făina și fructele (crude) conțin puțin cupru. Incidența globală a bolii Wilson este estimată la 3 /. Deoarece nu se cunoaște numărul exact al pacienților Wilson din Ungaria, putem folosi doar valoarea dedusă din datele internaționale. Incidența estimată a bolii Wilson poate fi estimată la întreaga populație maghiară. 15