Așa încearcă să se îmbunătățească starea stejarilor

stejarilor

Pădurile de stejar simplu și deluroase au oferit cherestea ușor accesibilă, de înaltă valoare, care a fost folosită de omenire fără a ține seama de consecințe, se spune în comunicare.

Ca urmare a silviculturii, stejarii au astăzi aceeași vârstă, astfel încât fauna lor s-a sărăcit. În timp ce aceste păduri par îngrijite în ochii unui străin, o pădure naturală și sănătoasă nu este așa. Biodiversitatea necesită copaci tineri, bătrâni și morți, niveluri adecvate de arbust, plăci de rădăcini, cuiburi, bălți de pădure. Împreună, oferă adăpost pentru specii de animale și plante valoroase.

WWF Ungaria încearcă acum să restabilească aceste condiții în zone aparținând rețelei Natura 2000, pe un total de 1.500 de hectare. Cele douăzeci de zone de eșantionare sunt situate în Parcurile Naționale Bükk, Balaton și Munții Dunărea-Ipoly. În timpul tratamentului, prin tăierea sau uscarea copacilor din păduri, se creează „scurgeri” astfel încât lumina să ajungă la nivelul solului, astfel încât răsadurile să poată crește și să se formeze niveluri de arbust. Există, de asemenea, o mare nevoie de lemn mort: două treimi din speciile de păsări din pădure sunt legate de cuiburi, aceste specii de ciocănitori sunt în mare parte sculptate în locul ramurilor rupte. Speciile de insecte prădătoare care se dezvoltă și în lemnul mort sunt capabile, de asemenea, să oprească creșterea excesivă a dăunătorilor din pădure. Unele specii cheltuiesc în spatele scoarței desprinse, iar speciile de lilieci își găsesc și habitatul.

Pál Bódis, managerul proiectului de protecție a pădurilor din WWF Ungaria, a declarat că, în cadrul programului Păduri Life4Oak, se folosesc proceduri de gestionare a silviculturii și a habitatelor în zonele de eșantionare, care ajută la complexizarea structurii pădurilor și la creșterea bogăției speciilor. El a adăugat că, în unele zone, speciile de plante extraterestre, cu răspândire intensă, salcâmul, idolul și whipwortul sunt, de asemenea, reprimate.

Pál Bódis a explicat: scopul este de a crea un punct de plecare bazat pe experiență pentru a face pădurile noastre de stejar mai naturale.

Proiectul Life4Oak Forests durează zece ani și este implementat în programul LIFE Nature cu sprijinul Uniunii Europene și cofinanțat de Ministerul Agriculturii.