Nimeni nu știe câți morți pot fi pe lista electorală

Actualizat: 29/09/2016 12:55 PM ->

Biroul Electoral Național nu știe câte decese au fost scoase din registrul alegătorilor străini în ultimii ani.

știe
Nu poate fi exclus ca o rudă să voteze în numele decedatului
István Bíró/MTI

Ne-am apropiat apoi de Biroul Electoral Național (NVI) pentru ca secretarul de justiție Paul Völner să admită: guvernul nu are informații cu privire la existența vreunui mort pe listă, aici este responsabil biroul electoral. Dar, în ciuda solicitării datelor de la NVI, organizația ne-a transmis Biroului Central de Administrație Publică și Servicii Publice Electronice (KEKKH), care gestionează registrul de date și adrese personale. Răspunsul biroului este surprinzător, deoarece Legea privind procedura electorală prevede că lista cetățenilor străini care nu au o adresă maghiară, dar sunt înregistrați pentru a obține dreptul de vot, este menținută de NVI. În plus, legislația în vigoare din 2013 menționează că „Oficiul Electoral Național scoate defunctul din registrul central”.

Potrivit informațiilor Biroului primului ministru, de la introducerea dublei cetățenii în 2010, 800.000 de maghiari de peste graniță au depus jurământul de cetățenie. Dintre aceștia, până la termenul din 17 septembrie, 275.000 au solicitat să fie înscriși pe lista electorală. Înregistrarea a fost posibilă din 2013, cu 195.000 de persoane înregistrate la NVI înainte de alegerile parlamentare din 2014. Nu trebuie să își reînnoiască înregistrarea, pot rămâne pe listă zece ani. De altfel, o parte semnificativă a acestora sunt înregistrate din România și, conform recensământului din 2011, rata mortalității maghiarilor din Transilvania este mai mare decât cea a societății majoritare. Astfel, este probabil ca destul de mulți dintre cei înregistrați să fi murit.

LISTA CITITORILOR

Având în vedere acest lucru, este surprinzător faptul că biroul electoral nu ține evidența numărului de decese. KEKKH a promis un răspuns mai târziu, dar este probabil că nu vom ști din aceasta câte dintre persoanele înregistrate au murit, deoarece nu gestionează lista alegătorilor. Misterul poate fi explicat prin îmbinarea bazelor de date. KEKKH gestionează datele din registru, NVI actualizează ocazional registrul alegătorilor din această bază de date, din care decedatul dispare automat. Răspunsul biroului arată că nu se păstrează înregistrări separate ale numărului de nume care au dispărut din sistem.

Cu toate acestea, deși sunt disponibile date actualizate și exacte despre cazurile interne, potrivit medicilor și rudelor din cauza moștenirii lor, aceștia pot raporta decesele celor care trec frontiera numai dacă o rudă intră în ambasadă sau consulat. Statul român sau slovac care primește oficial informații despre decedat nu trimite date despre cetățenii altei țări. Mai ales că nici măcar nu știu cine sunt cetățenii dubli. Nici pentru rude nu este o sarcină ușoară, deoarece statul maghiar comunică inconsecvent. De exemplu, site-ul ambasadei noastre din Finlanda precizează că notificările sunt transmise registrului central. Ambasada Londrei, pe de altă parte, cere ungurilor stabilite acolo să raporteze decesele către NVI, astfel încât să poată actualiza lista electorală.

Pentru autorități, toate acestea sunt statistici, dar „prezența” morților pe lista electorală poate pune sub semnul întrebării credibilitatea sistemului electoral.autenticitatea a zeci de mii de semnături.

Potrivit lui Csaba Tordai, avocat constituțional, înregistrarea ar putea fi reînnoită înainte de fiecare vot, dar cel puțin o dată la patru ani. Cu toate acestea, pe termen lung, acest lucru s-ar întâmpla în ciuda Fidesz: reînnoirea regulată a înregistrării ar descuraja votul, iar în 2014, 95% dintre străini au votat pentru partidul de guvernământ.

Potrivit ambasadei Ungariei la Londra, 1327 s-a înscris la alegerile din 2 octombrie. Două secții de votare vor fi amenajate în clădirea Ambasadei Ungariei la Londra, iar alegătorii vor aștepta între orele 6:00 și 18:00. "Ambasada nu știe din ce părți ale țării vor veni alegătorii care s-au înscris la referendum", a declarat ambasada într-un comunicat. Acest lucru este semnificativ din punctul de vedere că ungurii care locuiesc în țara insulei - până la 300.000 - nu pot vota prin poștă, astfel încât cei care locuiesc departe de Londra trebuie să facă o călătorie lungă și costisitoare doar dacă doresc să voteze. În urmă cu doi ani, interesul pentru votul în alegerile parlamentare era, de asemenea, relativ modest, când s-au înregistrat 5.372 de maghiari din Marea Britanie. Secțiile de votare au fost apoi înființate în zgârie-noriul Millbank de pe malul Tamisei. (Veronika R. Hahn)