Nutrigenomică: o nutriție care menține sănătatea

Când ne naștem, toți începem viața cu șanse diferite. Unele dintre oportunitățile noastre sunt codificate în gene, altele pot fi îndeplinite de modul nostru de viață, de modul nostru de viață.

În multe cazuri ne modelăm și viețile, căci, de exemplu, purtăm degeaba o predispoziție la o boală dacă stilul nostru de viață nu promovează dezvoltarea acesteia. Pentru că astăzi principalele cauze ale decesului sunt bolile pe care a poate fi influențat de dietă, astfel, primul pas important în prevenirea acestora ar fi o nutriție adecvată.

Dar pentru cine este ce drept? El încearcă să răspundă la acest lucru cu un nou, fo știință în evoluție, nutrigenomica. Nutrigenomica face posibilă descoperirea cine are cel mai bun, de ce are nevoie fiecare nutrient. THE prin identificarea genelor predispoziția la boală poate fi, de asemenea, detectată, astfel încât prevenirea să poată fi începută în timp.

Potențialul nutrigenomicii

În literatură, nutrigenetică și nutrigenomică, deși cele două domenii examinează diferit. Jose M. Ordovas, care a început cercetarea în acest domeniu, explică conceptele după cum urmează: nutrigenomica explorează efectele nutrienților asupra ADN-ului, proteinelor și proceselor metabolice. Scopul principal al nutrigeneticii este de a explica modul în care structura noastră genetică poate influența interacțiunea dintre nutriție și boală, adică modul în care genele noastre afectează utilizarea nutrienților din organism.

Machiajul nostru genetic ne determină aspectul, dar și funcționarea corpului nostru. În ceea ce privește buna funcționare, totuși, pot exista diferențe individuale care afectează, de exemplu, diferitele noastre răspunsuri la dietă. Deci este posibil ca unii pot mânca cârnați cu slănină, cu toate acestea, nivelul colesterolului nu crește, în timp ce pentru alții nivelul grăsimilor din sânge crește chiar și cu o dietă strictă.

Sunt cei care pot mânca ropit cu alune sărate, dar nu vor avea hipertensiune arterială sub influența multor săruri, și există cei care au tensiunea arterială crescândă doar la auzul acestei combinații. Cei din ultimul grup au moștenit o predispoziție la hipertensiune arterială, așa că ar trebui să prefere o dietă cu conținut scăzut de sare dacă vor să evite tensiunea arterială crescută.

„Când nutrigenomica dă mai mult decât medicament”

Sbăieți de pădure și bărbați adulți 10 mg de zinc sunt recomandate zilnic, în timp ce 7 mg sunt recomandate femeilor. Conform stadiului actual al științei, zincul inhibă expresia genei ciclooxigenazei-2, în urma căreia nu se produce enzima ciclooxigenază, care este responsabilă pentru dezvoltarea proceselor inflamatorii. Același efect o putem face și cu aspirină în acest caz, totuși, trebuie luate în considerare și efectele secundare.

Însă zincul activează și genele, care cresc producția de celule albe din sânge, ceea ce este important în protejarea împotriva infecțiilor. Sursele bune de zinc sunt alimentele de origine animală, cum ar fi carnea de vită, carnea de porc și păsările de curte, laptele, ouăle și brânza. Cu toate acestea, aportul de peste 30 mg de zinc nu este recomandabil, deoarece poate afecta metabolismul fierului și cuprului.