Împiedică-l!

Ghiduri și tabele pentru evaluarea nutriției copiilor

În Ungaria, supranutriția (supraponderalitate, obezitate, obezitate, obezitate), care afectează și pune în pericol o parte semnificativă a populației, poate fi considerată o boală publică. Evaluarea stării nutriționale și, pe baza acestora, prevenirea timpurie a obezității și promovarea pierderii în greutate este una dintre sarcinile cheie ale medicinei pediatrice și ale activităților preventive ale furnizorilor de îngrijire a copiilor.

Indicele masei corporale (IMC)

Obezitatea înseamnă mai multe grăsimi corporale care se acumulează în diferite părți ale corpului decât este necesar. Pentru a evalua nutriția, indiferent dacă este subponderală sau supraponderală, OMS recomandă determinarea indicelui de masă corporală (IMC) pe baza cunoștințelor despre înălțime și greutate corporală. Pentru a determina predominanța adulților, se recomandă clasificări de 25, 30 și 40 de praguri. (Excesul de greutate de gradul 1 prezintă deja un risc crescut pentru sănătate!) Cu toate acestea, valorile limită pentru adulți nu pot fi utilizate pentru utilizarea IMC în copilărie, deoarece compoziția corpului copiilor se modifică continuu până când ajung la maturitate.

Tablourile de bord dezvoltate pentru a evalua nutriția băieților și fetelor sunt utilizate după cum urmează:

După măsurarea înălțimii și greutății copilului în mod regulat, IMC-ul actual al copilului este calculat folosind formula de mai sus. Apoi, ne uităm la ce percentile din IMC obținute în rândul tabelului corespunzător sexului și vârstei copilului.

http://www.ogyei.hu/upload/files/gyermekkoriTaplaltsag.pdf
Tabelele de evaluare elaborate pentru a evalua nutriția băieților și fetelor sunt utilizate după cum urmează:

După măsurarea înălțimii și greutății copilului în mod regulat, IMC-ul actual al copilului este calculat folosind formula de mai sus. În continuare, ne uităm la ce percentile din valoarea IMC obținută se încadrează în rândul tabelului corespunzător sexului și vârstei copilului.

Valorile mai mici decât percentila 3 indică o pierdere semnificativă în greutate; este esențial să se examineze starea de sănătate a copilului, ținând cont de circumstanțele sale nutriționale și sociale. Ori de câte ori este posibil, trebuie verificat dacă copilul primește cantități regulate și adecvate de hrană în casa sa. Schimbările din alimentația copilului trebuie monitorizate periodic din când în când.

Valorile cuprinse între 3 și 10 percentile se referă la un copil slab la care schimbările nutriționale ar trebui monitorizate periodic. În cazul lor, este de asemenea recomandabil să verificați dacă este asigurată cantitatea și calitatea corectă a aportului alimentar.

Valorile între percentilele 10 și 75 indică o nutriție adecvată.

O valoare între percentilele 75 și 90 indică deja supraponderalitatea și supraalimentarea. Cu cât IMC-ul unui copil este mai aproape de percentila 90, cu atât este mai mare riscul de obezitate. Nutriția și exercițiile fizice regulate ar trebui deja luate în considerare aici.

Copiii între percentilele 90 și 97 sunt în mod clar supraponderali. Dacă excesul de greutate nu este evident dat de mușchiul supradezvoltat, trebuie să acordați atenție nutriției. Atenția părinților și a copiilor ar trebui să fie atrasă nu numai asupra proporțiilor și calităților corecte ale alimentelor, ci și asupra nevoii de exerciții fizice intense. Se recomandă ca modificarea IMC-ului copilului să fie monitorizată din când în când.

Obezitatea anormală trebuie luată în considerare pentru valorile IMC peste percentila 97. Se recomandă ca acești copii să fie îndrumați către un specialist adecvat pentru a clarifica cauza obezității.

Cu toate acestea, este important de menționat că, folosind metodele enumerate, nu putem obține un răspuns dacă excesul de greutate este în principal țesut adipos sau posibil țesut muscular. De asemenea, nu obținem informații despre distribuția greutății corporale a excesului de greutate corporală pe baza IMC. Pentru a evalua gradul de nutriție, IMC este, de asemenea, potrivit numai pentru determinarea aproximativă.

Protocol profesional al Ministerului Resurselor Naționale privind hrănirea unui copil sănătos (0-12 luni) (Versiunea modificată 1)

Pregătit de: Colegiul profesional al moașelor I. Considerații de bază

ÎNTOTDEAUNA ACTUALĂ, VALABILĂ!

Concepte și sarcini legate de alăptare și hrănirea sugarilor.

Protocol profesional al Ministerului Resurselor Naționale privind hrănirea copiilor cu vârste între 1-3 ani Pagina 2731

ÎNTOTDEAUNA ACTUALĂ, VALABILĂ!

Protocol profesional al Ministerului Resurselor Naționale privind hrănirea copiilor cu vârste între 1-3 ani (Versiunea modificată 1)
Pregătit de: Colegiul profesional al moașelor I. Considerații de bază
descărcați pdf: Sursa: www.mave.hu

Protocol profesional al Ministerului Resurselor Naționale privind hrănirea copiilor cu vârste între 1-3 ani Pagina 2731

Specificația materiei prime pe porție/persoană

Anexa 2 la Regulamentul 37/2014. (IV. 30.) la Decretul EMMI
Indicator de diversitate

supa + carne + legume + garnitura
V =	—————————	x 100,
supa + carne + legume + garnitura

unde V = indicele soiului, f = numărul de soiuri: în termeni de combinație a materiei prime și tehnologii de gătit, e = numărul de apariții
Anexa 3 la Regulamentul 37/2014. (IV. 30.) la Decretul EMMI
Necesarul zilnic de energie pe grupă de vârstă (kcal/zi/persoană)

THE	B	C	D	E	F	G	H
1.	Tipul meselor	Grupe de vârstă
2.	1-3 ani	4-6 ani	7-10 ani	11-14 ani	15-18 ani	19-69 ani	Din anii '70
3.	Mese pe tot parcursul zilei	1100-1300	1350-1650	1700-2050	2000-2400	2000-2600	2000-2500	2000-2400
4.	Mese în spital	1000-1200	1200-1500	1550-1850	1800-2200	1800-2200	1800-2200	1800-2200
5.	Catering pentru creșă	800-950
6.	Servind trei mese pe zi	900-1100	1100-1320	1300-1550	1300-1700	1300-1650	1300-1550
7.	O masă pe zi	450-600	600-750	700-850	700-900	700-900	700-850

Instrucțiuni de dozare (1 porție de mâncare preparată)

THE	B	C	D	E	F
1.	Produs alimentar	Grupe de vârstă
2.	1-3 ani	4-6 ani	7-10 ani	11-14 ani	Din anul 15
3.	Legume proaspete (kg)	2-5	3-7	4-8	5-9	6-10
4.	Fructe proaspete (kg)	4-9	6-11	7-12	7-15	8-15
5.	Suc de fructe/legume (dl)	1-2	1-2	1-2	1-2	2-3
6.	Salată (kg)	4-8	6-9	7-10	8-11	10-15
7.	Decapare (kg)	3-7	5-8	6-9	7-10	8-13
8.	Garnituri vegetale (kg)	8-15	13-18	15-20	18-23	20-25
9.	Legume (dl)	1.5-2	2-2.5	2-2.5	2.5-3	3-4
10.	Hal (g)	30-45	40-55	55-70	65-80	70-85
11.	Felii de carne (g)	30-45	40-55	55-70	65-80	70-85
12.	Tocană, tocană, carne prăjită (g)	20-35	30-45	40-55	50-65	56-70
13.	Supe (dl)	1.5-2	2-2.5	2.5-3	2.5-3.5	2,5-4
14.	Cartofi (kg)	10-15	15-20	18-23	20-25	25-30
15.	Garnituri de paste, orez, cereale (kg)	7-15	10-20	10-20	15-25	25-30
16.	Sos (dl)	1-1,5	1.5-2	1.5-2	2-2.5	2-2.5
17.	Lapte/produs din lapte aromatizat/ceai (dl)	1-2	1-2	2-2.5	2-2.5	2-3

În funcție de tipul de masă, este permisă consumul zilnic de sare pe grupe de vârstă42
(g/persoană)

THE	B	C	D	E	F	G	H
1.	Tipul meselor	Grupe de vârstă
2.	1-3 ani	4-6 ani	7-10 ani	11-14 ani	15-18 ani	19-69 ani	Din anii '70
3.	Masa toată ziua	2	3	5 (maxim: 10)	5 (maxim: 10)	5 (maxim: 10)	5 (maxim: 12)	5 (maxim: 12)
4.	Catering pentru creșă	1.5	-	-	-	-	-	-
5.	Servind trei mese pe zi	-	2	3.5 (maxim: 6.6)	3.5 (maxim: 6.6)	3.5 (maxim: 6.6)	3.5 (maxim: 7.9)	3.5 (maxim: 7.9)
6.	O masă pe zi	-	1	2 (maxim: 3.6)	2 (maxim: 3.6)	2 (maxim: 3.6)	2 (maxim: 4.3)	2 (maxim: 4.3)

Standarde pentru anumite alimente și grupuri de alimente pentru zece zile de hrană per persoană43