Corelații între consumul de proteine ​​animale și anumite boli

Sursele de proteine ​​animale sunt incluse în dieta aproape întregii populații, de obicei de câteva ori pe zi. Consumul zilnic al acestor alimente pare necesar, natural și evident. Cu toate acestea, există dovezi științifice din ce în ce mai mari care sugerează că consumul de alimente de origine animală poate contribui la dezvoltarea multor boli ale civilizației sau poate agrava bolile deja stabilite. Fără a dori să fie exhaustiv, articolul urmărește să atragă atenția asupra tot mai multor cercetări care ajută la clarificarea legăturilor dintre nutriție și bolile civilizației.

otsz

Schimbarea recomandărilor

Pe baza rezultatelor a peste 800 de studii științifice efectuate de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului (IARC) a OMS în 2015, carnea roșie este clasificată ca „probabil cancerigenă pentru om, 2/a”, în timp ce produsele din carne procesate clasificate ca „cancerigene pentru oameni, 1/a ”. 1 Dar ce înseamnă asta cu adevărat? Conform rezoluției, produsele din carne se încadrează în aceeași categorie ca fumul de tutun sau expunerea la plutoniu datorită rolului lor în bolile tumorale. Paralela, desigur, nu este cantitativă, ci mai degrabă calitativă.

Natura formării minții a acestei relații este bine ilustrată de o propunere americană anterioară a Fondului Mondial de Cercetare a Cancerului. 2 În plus față de o serie de intervenții dietetice și de stil de viață, Recomandarea include „evitați” ca modificare propusă a consumului de produse din carne în loc de „reducerea” utilizată anterior. Aceasta nu este doar o diferență de cuvânt. Contrar credinței populare, produsele din carne procesate nu au cantitatea consumată pe care recomandarea ar accepta-o ca fiind fără risc.

Această afirmație, care pare străină, este valabilă și pentru o serie de studii de bună calitate. Obiectivul unei meta-analize publicate în 2014 a fost mortalitatea totală în lumina consumului de carne. Studiul a analizat rezultatele a nouă studii prospective, inclusiv statistici privind un total de 1.330.352 de persoane și 137.376 de decese. Rezultatele arată că produsele din carne prelucrate în special prezintă un risc semnificativ crescut de deces. Autorii subliniază că riscul este crescut chiar și atunci când consumul de carne roșie și produse din carne procesate este scăzut. 3

Ce putem experimenta dacă reducem consumul de carne? Din rezultatele studiului EPIC (aproximativ 448.568 decese și 26.344 decese), se poate concluziona că o reducere cu 3% a mortalității totale ar fi realizată dacă consumul de produse din carne prelucrate ar fi redus la 20 grame/zi. O reducere a mortalității ar fi observată în apariția mai puțin frecventă a bolilor, cum ar fi bolile cardiovasculare sau tumorile. Interesantul studiului este că a făcut o recomandare cantitativă pentru populația europeană. 4

Rezultatele unui alt studiu cu un număr similar de articole (322.263 bărbați și 223.390 femei) susțin în continuare ipoteza că reducerea consumului de produse prelucrate din carne poate duce la o reducere puternică a riscului incidenței multor boli, inclusiv a tumorilor. 5

Proteine ​​animale și tipuri de cancer

Dezvoltarea și progresia anumitor boli tumorale depinde în mod semnificativ de cantitatea de proteine ​​animale consumate. Acest lucru este valabil mai ales pentru bolile tumorale ale prostatei. În acest caz, aminele heterociclice mutagene și hidrocarburile aromatice policiclice formate în timpul preparării cărnii pot juca un rol în promovarea malignității. 6 Acești compuși se formează în timpul preparării oricărui tip de carne (porc, carne de vită, pui, pește) la temperaturi ridicate sau la foc deschis. Consumul de ouă și consumul de carne slabă de curcan poate fi considerat un alt factor de risc semnificativ în progresia tumorii de prostată. 7 Dublarea unui ou pe zi crește riscul de progresie a tumorii de prostată. Mecanismul presupus care poate explica fenomenul descris poate fi conținutul ridicat de colină al oului, care este chiar menționat în bolile sistemului cardiovascular.

Consumul de alimente de origine animală crește nivelurile factorului de creștere-1 asemănător insulinei (IGF-1), care pot contribui atât la promovarea, cât și la progresia bolilor tumorale. Nivelurile de IGF-1 sunt mai mici cu o dietă pe bază de plante, deci nivelurile mai scăzute de IGF-1 pot explica incidența mai mică a leziunilor tumorale la această populație. 8

Bolile cardiovasculare - ce poate face dieta?

Studiile contradictorii privind rolul colesterolului și al grăsimilor saturate în alimentele de origine animală în dezvoltarea bolilor cardiovasculare pot fi găsite și în literatura de specialitate.

O meta-analiză publicată în 2010 nu a găsit nicio asociere între riscul de a dezvolta boli cardiovasculare și aportul de grăsimi saturate. 9 Trebuie remarcat faptul că o serie de obiecții și critici serioase au fost ridicate împotriva acestui studiu. 10 În plus față de critici, merită menționat faptul că durata studiului, punctul de plecare al nivelului de colesterol sau prezența anumitor factori de risc cardiovascular și alți factori metabolici pot nuanța și mai mult asocierea dintre consumul de grăsimi saturate și colesterol și dezvoltarea a bolilor cardiovasculare. De exemplu, se știe de mult că, datorită diversității ridicate a nivelurilor de bază ale colesterolului, studiile transversale nu sunt adecvate pentru elucidarea relației cauzale. 11 În legătură cu studiul citat, trebuie remarcat faptul că cercetarea a fost susținută și de Consiliul Național al Produselor Lăptare din Statele Unite, care poate fi un alt factor denaturant în clarificarea contextului.

Pe baza unei revizuiri a literaturii, se recomandă înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi nesaturate și polinesaturate pentru a proteja sistemul cardiovascular. 12 Este demn de remarcat munca lui Dean Ornish asupra bolilor cardiovasculare. Pentru prima dată, Ornish și echipa sa au demonstrat într-un studiu clinic randomizat (deși cu un număr mic de articole, pentru o perioadă de un an) că stilul de viață se schimbă - dietă cu conținut scăzut de grăsimi, din plante, renunțarea la fumat, gestionarea stresului, activitate fizică moderată - a redus semnificativ bolile coronariene fără medicamente. ateroscleroza. 13 Datele au fost publicate în coloanele prestigioasei Lancet în 1990, însă aplicarea clinică a rezultatelor nu a devenit încă practică standard.

Studiul a fost repetat de alții (cu un număr mai mare de itemi, pentru o perioadă chiar mai lungă de timp), cu rezultate în mod similar favorabile. Studiul a fost, de asemenea, completat cu diverse studii imagistice. Rezultatele au confirmat în continuare ipoteza că o dietă pe bază de plante este, de asemenea, eficientă în prevenirea și tratarea aterosclerozei coronariene. Ghidurile recente pentru consumul de grăsimi saturate diferă:
• de obicei, limita superioară este stabilită la 10% din energie (aproximativ 21,5 g/zi pe 2000 kcal pe zi) (OMS, 2008) sau aportul este mai strict limitat;
• mai puțin de 7 procente de energie (aproximativ 15 g/zi la 2.000 kcal pe zi) este considerată de dorit de către Asociația Americană a Diabetului (ADA, 2008);
• consumați cât mai puține grăsimi saturate, conform Institutelor de Medicină (OIM, 2002/2005).

N-oxidul de trimetilamină (TMAO), care este format în principal din colină și carnitină prezente în alimentele de origine animală (măruntaiele, ouăle, fructele de mare, carnea de vită), a devenit recent centrul atenției în bolile cardiovasculare. Transformarea este inițiată de anumite microorganisme din flora intestinală (în principal Peptostreptococcaceae și Clotridiaceae) care formează trimetilamină (TMA). TMA absorbită este convertită în TMAO în ficat de enzima flavo-monooxigenază (FMO). TMAO astfel format contribuie la formarea și menținerea plăcilor aterosclerotice prin afectarea transportului invers al colesterolului. 16.17 În mod interesant, la cei care trăiesc o dietă complet vegetală, dezvoltarea TMAO este inhibată, ceea ce se datorează în principal modificărilor microbiomului.

Diabet - agenți patogeni noi?

În ceea ce privește diabetul, rolul patogen al consumului de carne a fost recent ridicat. În ceea ce privește consumul de carne, autorii unui studiu 19 menționează o serie de mecanisme posibile care pot contribui la un risc crescut de diabet. Ingrediente suspectate: grăsimi saturate, grăsimi trans, colesterol, proteine ​​și aminoacizi, fier hemic, sodiu, azotat și nitrozamină, produse finale avansate de glicație (AGE). În cazul produselor finale de glicație, a apărut și rolul lor patogen primar în patomecanismul diabetului de tip 2.

Majoritatea alimentelor de origine animală sunt surse bune de proteine ​​și conțin cantități mari de aminoacizi leucina. Leucina activează calea de semnalizare mTORC1 (țintă mamiferă a complexului 1 de rapamicină 1) cu eficiență ridicată, al cărei rol patogen a devenit recent cunoscut în dezvoltarea diabetului de tip 2. Datorită conținutului lor mai ridicat de leucină, pe lângă aportul de grăsimi și glucoză, sursele de proteine ​​de origine animală, în special carnea și produsele lactate, merită o atenție specială. 20

Adverbul care combină diabetul și obezitatea, diabetul, este o bună ilustrare a relației dintre cele două afecțiuni. Pe lângă „stilul de viață sedentar”, stresul ridicat, aportul ridicat de zahăr și grăsimi și nutriția deficitară a antioxidanților din fibre și plante, rolul toxinelor din mediu (poluanți organici persistenți, POP și metale grele) în etiologia diabetului ar trebui, de asemenea, să fie evidențiat. 21 Acești compuși sunt detectabili în plasma majorității populației. Datele dintr-un sondaj național efectuat în Statele Unite între 1999 și 2002 sugerează că poluanții organici persistenți sunt un factor de risc independent pentru dezvoltarea diabetului. 22 Potrivit unor studii, obezitatea este considerată, în general, un factor de risc pentru dezvoltarea diabetului numai dacă există multe toxine organice persistente în corpul pacientului. Această sugestie a fost, de asemenea, considerată „șocantă” de către autorii studiului pe baza propriilor date. 23

Cele mai persistente toxine de mediu sunt compuși solubili în grăsimi. Multe dintre speciile lor sunt cunoscute și se caracterizează prin capacitatea lor de a se acumula prin lanțul trofic (bioacumulare). 24 Majoritatea (> 90%) expunerii membrilor de mediu la toxinele din mediu provine din alimente de origine animală. 22

În ceea ce privește aportul de fier, biodisponibilitatea fierului legat de hem în alimentele de origine animală este mai bună. În dietele cu origine animală redusă sau lipsită (dietele vegetariene, vegane), deficitul de fier poate fi, în principiu, o problemă. Cu toate acestea, literatura de specialitate raportează că acest lucru nu este cazul. Pe lângă dietele pe bază de plante, valorile aportului diferiților macro și micronutrienți (vitamina A, vitamina C, vitamina E, magneziu, fibre dietetice) tind să se îmbunătățească, iar aportul de fier este, de asemenea, mai mare. 25

Fierul este prezent sub diferite forme în alimentele noastre vegetale și animale. Creșterea aportului de fier hemic (în alimentele de origine animală) cu 1 mg pe zi crește riscul de boli cardiovasculare cu 27%. 26 Literatura menționează, de asemenea, aportul de fier legat de hem în legătură cu riscul crescut de alte boli cronice (accident vascular cerebral, diabet de tip 2, boli tumorale). Mecanismul presupus de acțiune în acest caz este efectul prooxidant al fierului, care își exercită efectele nedorite pe tot corpul prin formarea crescută a radicalilor liberi. Există, de asemenea, un risc crescut de diabet. 27

O dietă pe bază de plante poate avea un efect pozitiv în multe puncte în prevenirea și tratarea dezvoltării diabetului. În plus, rezultatele studiilor clinice randomizate pe termen lung (74 de săptămâni) ale unor autori sugerează că o dietă cu conținut scăzut de grăsimi pe bază de plante a fost mai eficientă în îmbunătățirea controlului glicemic și a profilului lipidelor plasmatice la diabetici decât o dietă bazată pe dieta tradițională recomandări pentru diabetici. 29 Recomandările recente includ deja o dietă pe bază de plante (în plus față de dietele mediteraneene și DASH [Abordări dietetice pentru a opri hipertensiunea]) ca diete pentru tratamentul diabetului (dovezi de nivel B). 30

Prețul de mediu al mâncării de toate

Pe lângă efectele menționate asupra sănătății, există și aspecte de mediu ale calității alimentelor. Conform Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), animalele industriale sunt responsabile de emisii mai mari de gaze cu efect de seră decât întregul sector al transporturilor. 18% din emisiile estimate de gaze cu efect de seră provenite din activitățile umane provin din acest sector. Ca un alt factor de mediu, această industrie poate fi considerată responsabilă în cea mai mare măsură pentru eroziunea terenurilor arabile și poluarea resurselor de apă. 31 FAO atrage atenția asupra faptului că estimează că această rată ar putea crește cu încă 30% până în 2050 dacă nu se găsește nicio soluție durabilă pentru reducerea emisiilor. 32

rezumat

Profesioniștii trebuie să traducă literatura științifică de bună calitate, fără prejudecăți și interpretări greșite, în recomandări practice și, în cele din urmă, sfaturi personalizate. Această sarcină este jenant de complexă, deoarece efectele alimentelor pot fi interpretate doar într-un mod complex. Pe lângă explicații detaliate (care ar trebui, bineînțeles, să constituie și baza dezbaterii academice și a recomandărilor practice), merită să considerăm alimentele noastre ca „pachete”, astfel încât relația intimă și complexă dintre alimentele consumate ca alimente și corpul uman poate fi mai bine perceput. În cazul alimentelor de origine animală, de exemplu, consumul de surse proteice cu valoare biologică ridicată este de obicei însoțit de colesterol ridicat, grăsimi saturate și aport de energie, în unele cazuri expunere semnificativă la metale grele și POP. Relevanța acestor corelații poate fi citită doar din rezultatele ultimelor cercetări nutriționale, dar înțelegerea și aplicarea lor practică au devenit posibile în zilele noastre.

În lumea noastră în continuă evoluție, este necesar și oportun să revizuim convingerile din trecut în lumina noilor cunoștințe, nu de-a lungul intereselor economice individuale sau sectoriale, ci pentru a îmbunătăți sănătatea populației. Datele sugerează că o dietă echilibrată, bine formulată pe bază de plante este o alternativă viabilă din toate punctele de vedere și poate fi pe deplin satisfăcătoare în toate etapele vieții unei persoane (sarcină, alăptare, copilărie, adolescență, maturitate, bătrânețe, sport). 33 Comunicarea noastră a fost făcută fără pretenția de completitudine, cu intenția de a sensibiliza și gândi. Sunt necesare studii și publicații internaționale și naționale suplimentare pentru a înțelege și a explica mai bine aceste probleme.

Adresa postala: Această adresă de e-mail este protejată de spamboți. Aveți nevoie de JavaScript activat pentru ao vizualiza.

Locul de muncă al autorilor:
Zoltán Szabó, 1 Simon Sarolta, 2 Gubicskóné Dr. Andben Kisbenedek, 3 Szekeresné Dr. Szabó Szabó, 3 Ungár Tamás Lászlóné Dr. Polyák Éva, 3 Dr. Figler Mária 4
1 lector în nutriție, 3 profesori asistenți, Universitatea din Pécs, Facultatea de Științe ale Sănătății, Institutul de Nutriție și Dietetică, 2 Dieteticieni, Universitatea din Pécs, Facultatea de Medicină Generală, II. s. Departamentul de Medicină Internă și Nefrologie, 4 dr., Profesor, Universitatea din Pécs, Facultatea de Științe ale Sănătății, Institutul de Nutriție și Dietetică și Facultatea de Medicină Generală, II. s. Centrul Clinicii de Medicină Internă și Nefrologie

Gubicskóné Dr. Kisbenedek Andrea
articole ale autorului

Dr. Szilvia Szabó
articole ale autorului

Doamna Tamás Lászlóné Ungár Dr. Éva Polyák
articole ale autorului