Bem unul negru pentru asta! - Efectele benefice ale cofeinei

Ştiinţă

Cofeina a fost unul dintre cele mai populare (și mai ales legale) droguri stimulante psihoactive ale umanității de secole, chiar dacă nu credem acest lucru. Planta de cafea, care este încă cea mai importantă sursă de cofeină, provine din Etiopia; pentru prima dată, călugării sufisti din Yemen au sorbit decoctul de boabe de cafea prăjite. Probabil a ajuns în Europa prin medierea turcească din secolul al XVI-lea (dovadă fiind liniile ambigue ale lui John despre supa neagră) și a devenit în curând cea mai importantă reîmprospătare pentru milioane. Cam în această perioadă sau nu după mult timp, obiceiul de a bea ceai a venit și el în lumea veche - dacă puteți crede în descrierile contemporane, astăzi capetele noastre au luat o cantitate aproape de neconceput, dar omul epocii nu a murit de obicei din consumul de ceai. Știința a arătat de-a lungul timpului că alcaloidul de tip metilxantină numit cofeină, care este chimic o bază numită adenină și guanină din ADN, este responsabil pentru efectele răcoritoare ale sufletului corpului, ale cafelei și ale ceaiului, care au, de asemenea, un efect benefic asupra sistemul cognitiv și performanța fizică. relative (ordinea lor poartă informații genetice).

Deși putem bea cafea, ceai, maté, guarana sau extract de nucă de cola, cofeina din ele ne învârte cu siguranță inimile, ne mărește ritmul cardiac. Toate acestea au condus la gândirea medicinii de tip occidental, care au fluctuat între două poziții asupra culturilor cu cofeină: ar trebui evitat consumul de cofeină, deoarece împovărează inima inutil sau are un efect stimulativ benefic, fără de care existența nu are sens.

Tambur ritmul

Până în prezent, găsim consumatori care încearcă să facă diferența între diferite băuturi revigorante, făcând ecou parțial afirmațiilor științifice demodate, spunând că ceaiul nu conține cofeină, ci așa-numitul tein. Ce greșeală! O unitate de greutate de ceai conține și mai multă cofeină decât cafeaua, doar că folosim o cantitate mai mare din cea din urmă pentru o ceașcă de băutură.

Cea mai veche, cândva aparent științifică viziune asupra cofeinei a fost aceea că supără funcția normală a inimii și provoacă aritmii. Faptul că utilizarea substanțelor psihoactive afectează funcția inimii nu este tocmai o experiență nouă. Mai mult, până cel târziu în secolul al XX-lea, cea mai vie jumătate a omenirii învățase și folosise o serie de modificatori care modifică mintea (tipuri stimulative și depresive) care au un efect mult mai profund și nociv asupra sistemului circulator, inclusiv asupra inimii. În comparație cu acestea, efectul cofeinei este mai mic și, de fapt, există dovezi din ce în ce mai mari că nu este nici măcar dăunătoare. Să nu mai vorbim că cardiologii acuză acum factori destul de diferiți (stil de viață stresant, nutriție, băut, fumat) pentru deprecierea rapidă și distrugerea centrului motor și circulator al corpului, în timp ce cofeina, care este din ce în ce mai indicată într-o culoare mai benefică, este scuzată.

Pentru a demonstra efectele benefice ale cofeinei, datele din 11 studii internaționale au fost comparate la un institut australian numit Baker Heart and Diabetes Institute, comparând seturi de date pentru un total de 360.000 de persoane. Studiul meta-nivel a demonstrat în mod clar că nu s-a găsit nicio asociere între, de exemplu, aportul de cofeină și aritmiile din partea ventriculară (ventriculară) a inimii. Potrivit cercetătorilor australieni, cofeina nu este suficientă până la 300 de miligrame pe zi. Nici măcar un consumator cu aritmii nu poate purta atât de mult, chiar dacă echivalează cu cel puțin 3 căni copioase de cafea. Este mai dificil de comparat decât ceaiul datorită conținutului variabil de cofeină, dar aceeași opinie ar împinge limita peste 5-6 căni de ceai puternic bun pe zi.

Este de la sine înțeles că oamenii sunt sensibil diferiți la consumul de cofeină, dar pare atât de sigur că consumul regulat de cofeină reduce statistic riscul apariției aritmiilor. Acesta este unul dintre cei mai importanți factori de risc dacă vrem să evităm un colaps catastrofal al sistemului circulator, un stop cardiac brusc.

Un alt studiu de screening, publicat la sfârșitul anului trecut în BMJ British Medical Periodicals, a supus rezultatele a nu mai puțin de 200 de studii anterioare unei meta-analize. Potrivit acestui fapt, beneficiile a 3-4 cafele pe zi nu sunt realizate numai în funcția cardiacă mai bună, ci reduc și riscul de boli hepatice, demență, diabet și chiar anumite tumori (care afectează pielea, ficatul și prostata).

Când aflăm despre beneficiile băuturilor cu cofeină, întrebarea poate apărea pentru mulți: este cofeina cel mai benefic ingredient fiziologic din decocțiile care conțin o mulțime de compuși naturali? Desigur, studiile clinice au analizat în primul rând efectele pe termen lung asupra sănătății a băuturilor care stimulează zilnic, care conțin multă cofeină, dar și alți compuși și ingrediente active importante din punct de vedere fiziologic.

Un drum lung până la ceașcă

Atât boabele de cafea, cât și frunzele de tufiș de ceai suferă o transformare aprofundată, inclusiv fermentarea, uscarea și, uneori, fumatul (boabele de cafea nici măcar nu înoată prăjitul) înainte de a ajunge la masa noastră într-o ceașcă aburitoare. Deoarece aceste procese modifică compoziția internă a derivaților vegetali purtători de cofeină într-o măsură diferită în funcție de soiul de ceai sau cafea, dar și într-o măsură mai mică conținutul de cofeină), diferitele efecte fiziologice ar trebui examinate separat pentru fiecare soi. Cu toate acestea, dacă efectul cofeinei este examinat izolat de toți ceilalți factori, trebuie concentrată doar concentrația variabilei în băuturile revigorante și se poate demonstra dacă există o relație statistic relevantă cu presupusele efecte asupra sănătății.

Desigur, există compuși atât în băuturile din cafea, cât și din ceai care funcționează cu cofeina, într-o oarecare sinergie cu aceasta. Așa este cazul teaninei, un analog al aminoacizilor glutamină și acid glutamic care se găsesc în anumite tipuri de ceaiuri verzi, cărora aceste ceaiuri (de exemplu, matcha și, de asemenea, gyokuro japonez) le datorează aromele specifice de tip umami. Conform unui studiu sistematic din 2014, vom fi mai atenți și mai atenți la efectul sinergic al cofeinei și teaninei (mai exact versiunea sa L-teanină) care apare în unele ceaiuri, iar cele două medicamente îmbunătățesc, de asemenea, capacitatea noastră de semi- bea în mod conștient în decurs de o oră de la consumare.trecerea de la o sarcină la alta. Cu toate acestea, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară nu recunoaște efectele fiziologice benefice ale teaninei (de exemplu, în restabilirea ciclului somn-veghe sau împotriva tulburărilor menstruale), așa că nu vor să audă despre efectele vindecătoare ale teaninei. Ceea ce nu înseamnă că nu putem bea atât de mult ceai de cât avem nevoie pentru o sănătate bună.

Cercetările sunt, de asemenea, în desfășurare cu privire la efectele benefice ale cafelei, cacao sau ciocolată neagră împreună, dar numai bomboanele sunt favorizate. Efectele benefice includ ameliorarea stresului, efect antiinflamator, îmbunătățirea dispoziției și întărirea sistemului imunitar. Ciocolatele negre, care conțin 70% sau mai mult de 85% pudră de cacao, nu numai că ascund o cantitate relativ mare de cofeină, dar conțin și cantități chiar mai mari de teobromină și teofilină, care sunt legate de cofeină. Consumul de cafea, ceai și ciocolată vă poate încuraja, desigur, să fiți nu numai sănătos (așa cum sugerează multe semne), ci și delicios. Acest lucru este rar cazul, de exemplu, cu băuturile energizante (deși selectate după gust), care sunt, de asemenea, pline de zahăr și alte capodopere din industria alimentară, de exemplu. Același lucru se poate spune, desigur, despre cafele îmbogățite cu carbohidrați rafinați, consumate cu câteva linguri bune sau cuburi de zahăr și, desigur, cu bomboane de lapte îndulcite până la moarte, care conțin deja puțină cacao praf (cum ar fi alcaloizi utili și alte ingrediente active). Adică, știința poate clasifica cafeaua sau ciocolata ca fiind sănătoase, dar nu întotdeauna în forma pe care o consumăm.

Iar cofeina este recomandată pentru tratare. Deși limita pe care o putem aborda fără a ne pune în pericol sănătatea a scăzut mai mult și chiar sperăm să avem un efect benefic, precauția nu dăunează. Consumul de cafea notoriu ne poate supăra cu ușurință ritmurile circadiene sensibile și poate avea efecte demonstrabile negative asupra sănătății (cum ar fi insomnia constantă, echilibrată cu cofeina). Și să nu uităm: cafeaua, ceaiul, băuturile energizante sau ciocolata ne servesc doar clădirii, sănătății și confortului: nu o dați câinilor, pisicilor, păsărilor, deoarece cofeina (ca și alți alcaloizi de metilxantină) este o simplă otravă pentru ei!