Reflux gastroesofagian

Regurgitarea (refluxul) conținutului stomacului acid în esofag poate provoca o boală de frecvență ridicată, diferită a abdomenului și a pieptului, numită boală de reflux gastroesofagian.

Refluxul apare și la persoanele sănătoase. Conduce la îmbolnăvire atunci când mecanismele de apărare devin insuficiente sau predomină factorii agresivi.

Care sunt simptomele bolii de reflux?

Arsuri la stomac
Este o senzație caldă, de arsură, care poate fi localizată în linia mediană din spatele sternului. Poate radia către abdomen sau regiunea umărului, posibil la gât și bărbie. Dezvoltarea sa poate fi promovată și prin consumul de alimente și băuturi calde sau reci cu gheață, cafea și alcool.

Mârâit acru
Returul conținutului de stomac acid sau amar în faringe și cavitatea bucală. Apare adesea după masă, după efort fizic sau noaptea când pacientul se trezește cu gura plină de lichid acid sau salin. Mulți pacienți se pot plânge de o senzație de arsură la nivelul buzelor, limbii și mucoasei bucale din cauza insuficienței, care este adesea însoțită de un gust neplăcut și respirație urât mirositoare.

Dureri în piept
Durere ascuțită, uneori crampă, care stoarce în spatele sternului, care poate imita un spasm coronarian sau chiar un atac de cord.

Tulburare de înghițire
Poate indica o complicație a bolii de reflux, dezvoltarea unei stricturi esofagiene sau ulcer. Excluderea cancerului esofagian este de o mare importanță.

Astm, tuse cronică
„Microaspirațiile” repetate pot apărea ca urmare a bolii de reflux, caz în care acidul gastric regurgitat intră în căile respiratorii și acolo provoacă inflamația bronhiilor, crescând spasmodicitatea bronhiilor.

Răgușeala dimineții, gura uscată, limba acoperită, măcinarea forțată a gâtului, tuse nocturnă, pneumonie recurentă, amorțeală în gât nu sunt simptome mai puțin frecvente ale bolii de reflux.

Opțiuni de diagnosticare

Examinarea endoscopică corectă (reflecția fibrelor optice) este crucială în evaluarea aspectelor diagnostice, diagnostice diferențiale și prognostice ale bolii de reflux. Semnele bolii de reflux sunt clare și ușor de recunoscut atunci când se examinează esofagul și oglinda gastrică. În cazurile mai ușoare, sunt detectate inflamații ale membranelor mucoase și abraziuni inflamatorii. În cazurile mai severe, se pot forma ulcere în esofag, ale căror cicatrici pot duce la stenoză. Eșantionarea histologică este posibilă și în timpul examinării oglinzii, care joacă un rol crucial în separarea sa de cancerul esofagian.

Monitorizarea pH-ului esofagian 24 de ore

Cel mai sensibil test pentru boala de reflux. O sondă trecută prin nas măsoară pH-ul din esofag. Pacientul efectuează activități zilnice și indică apariția plângerilor atribuite bolii de reflux pe dispozitivul portabil. Este extrem de important în diferențierea durerii toracice cauzate de spasmul coronarian și boala de reflux.

Examinarea cu raze X

Examenul radiologic al esofagului și stomacului (contrast dublu, ingestie de bariu) este o metodă importantă în diagnosticul diferențial al bolii de reflux. Examenul cu raze X poate detecta cu precizie hernia diafragmatică, care este adesea considerată un factor cauzal. Tipul și dimensiunea acestuia pot fi corect evaluate în primul rând prin examinarea cu raze X.

Despre tratament

Lista medicamentelor utilizate în boala de reflux este aceeași cu medicamentele utilizate în bolile ulcerului. Diferența fundamentală este însă că, în cazul bolii de reflux, medicația trebuie continuată continuu, până la sfârșitul vieții pacientului. În caz contrar, atât reclamațiile, cât și semnele de inflamație se repetă.

Strategia de tratament, doza de medicament care trebuie utilizat, combinațiile de medicamente necesare sunt determinate de severitatea bolii de reflux. Experiența a arătat că se poate obține o îmbunătățire clinică semnificativă, în special în cazurile mai ușoare de boală de reflux, prin introducerea modificărilor stilului de viață.

Ridicarea capului patului cu 15-20 centimetri reduce frecvența și conținutul episoadelor de reflux, recomandat în special pacienților cu afecțiuni nocturne sau respiratorii.
Evitați îmbrăcămintea strânsă.
Scăderea în greutate urmărește reducerea presiunii abdominale.
Evitați alimentele care scad presiunea din sfincterul esofagian inferior (ciocolată, cafea, condimente și alimente grase) și alte alimente care provoacă plângeri.
Evitați să vă culcați după mese (pacienții trebuie să se întindă pe stomacul gol, să nu mănânce sau să bea cel puțin 2-3 ore înainte de a merge la culcare).
Mese mai comune, mici.
Gumă de mestecat, supt bomboane.
Reducerea consumului de alcool (alcoolul reduce și tonusul sfincterului esofagian inferior).
Renunțarea la fumat.
Medicamente pentru reducerea tonusului sfincterului esofagian inferior, evitarea, dacă este posibil (filină, nifedipină, nitrați etc.).