Rămânem fără limba română în Ținutul Secuiesc

Una peste alta, marea problemă este. Ei bine, nu în Köpec, ci în Ținutul Secuiesc. Aceasta a fost una dintre concluziile unei reuniuni recente a comunităților române din județele Covasna, Harghita și Mureș. Întâlnirea a avut loc la Sepsiszentgyörgy, la Muzeul spiritualității românești. Dar să aruncăm o privire mai atentă la cine a spus ce, pentru că imaginea este mai nuanțată ca de obicei, de la perspective realiste la exclamații destul de sălbatice.

ținutul

Episcopul ortodox al Covasnei și Harghitei, Preasfinția Andrei, este serios îngrijorat de soarta poporului român care trăiește în județe. În discursul său, el a susținut că patru ani mai devreme, când a preluat episcopii județelor Covasna și Harghita, mai mult de 81.000 de credincioși români locuiau încă în cele două județe. Cu toate acestea, la ultimul recensământ, totalul final a fost un număr trist: eparhia poate conta doar pe 50.030 de credincioși români. Adică, 30.000 de credincioși ortodocși s-au evaporat. Potrivit Preasfinției Sale, motivele pierderii în greutate înregistrate sunt lipsa de oportunități pentru tineri, lipsa locurilor de muncă, lipsa organizațiilor românești în aceste comunități, lipsa modelelor și a liderilor, sistemul redus de educație și lipsa experți în ofertă.

Nu se epuizează, pur și simplu nu sunt acasă!

Desigur, au existat și vorbitori mai moderați, cum ar fi Florin Tohănean, prototipul Vârstnicului Turn, care a fost de părere că concluziile trase din recensământ s-au grăbit puțin. O vor face din nou, iar apoi se dovedește frumos că drama nu este deloc la fel de mare pe cât este acum pictată. Și nu este de mirare că mai puțini au aplicat odată ce atât de mulți au plecat în străinătate la muncă.

Potrivit sălbaticilor, aceasta este o purificare (etnică)

Cea mai mare plăcere, desigur, a fost că a fost secerat de primarul din Elder, Leca Băncilă. Nu pentru că ar fi un băiat atât de vopsitor. Mai degrabă, pentru că, în numele adevărului, așa cum susține el, trebuie spus că „există o curățare relativ lentă, dar sigură, în județele menționate”. Indiferent dacă este etnic, nu este menționat sau nu este înregistrat de presa românească. La urma urmei, este normal ca românii să se epuizeze odată ce nu își mai pot imagina viitorul acolo. Și de ce? Ei bine, unul dintre motive este că statul român nu este capabil să facă față unei probleme grave care se află pe propriul său teritoriu suveran. Ce se întâlnește un prim-ministru străin pe teritoriul României? (Viktor Orbán s-a gândit la primar, desigur.) Unde este atunci premierul român? Ei bine, dacă acesta este cazul, mergi să culegi și roșii.

Bineînțeles, românii sunt de asemenea tâmpiți în lipsa coeziunii comunitare din Ținutul Secuiesc. Adică română. Pentru că, de exemplu, doar 200 de Kovasz au luat parte la Marșul pentru limba română. De ce sunt toate acestea, a întrebat bunul domn Băncilă.

Necazuri de zi cu zi și maghiari-

Întâlnirea nu a fost doar despre depopulare. Participanții au enumerat problemele culturale, educaționale, ecleziastice, urbane sportive și de tineret, economice și politice existente. Desigur, cumva au observat că nu există prea multe de-a face cu autoguvernările locale (maghiare), întrucât comunitățile românești primesc în mod disproporționat puțini bani publici în comparație cu câți sunt. Și de aceea DAHR este vinovat.

După ce s-a discutat totul, reprezentanții români au pus preocupările în puncte și le-au pus pe hârtie, sub forma unei scrisori deschise trimise guvernului român, parlamentului român și biroul președintelui. Documentul are 33 de puncte și este împărțit în trei capitole. Titlul primului capitol: Propuneri pentru oprirea co-suveranității „Ținutului Secuiesc” cu Ungaria. Să spunem mai multe? Eh, să spunem. Titlul celui de-al doilea capitol: Sugestii pentru supraviețuirea românului în cotul Carpaților. Al treilea: Propuneri pentru normalizarea coexistenței interetnice în județele Covasna, Harghita și Mureș.