Stresul la locul de muncă ca factor de risc cel mai semnificativ

Examinând peste 1.600 de angajatori din 34 de țări, Willis Towers Watson a concluzionat că stresul este cel mai semnificativ factor de risc în rândul lucrătorilor la nivel global și în Europa. Stresul constant înseamnă că organismul se află într-un „mod de luptă” constant, astfel încât cortizolul și alți hormoni de stres sunt produși continuu. Această supra-pregătire afectează și procesele organismului, sistemul imunitar, sistemul cardiovascular, tractul gastro-intestinal și sistemul endocrin. Din punct de vedere mental, stresul afectează memoria și crește probabilitatea de a dezvolta anxietate și depresie. Stresul contribuie foarte mult la absenteism, distrugând productivitatea și creativitatea .

Locul stresului printre factorii de risc:

Conform Raportului Tendințelor Industriei Wellness al angajaților din 2019 al Wellable, bunăstarea financiară, sănătatea mintală și gestionarea stresului sunt în prezent cele mai populare elemente ale programului corporativ la nivel global: 68%, 58% și 55% dintre angajatori intenționează să investească mai mult în aceste tipuri de programe.

Costurile asociate stresului sunt foarte mari

Potrivit cercetărilor Aldana, dintre toți factorii de risc pentru sănătate, supraponderalitatea și stresul sunt cei a căror creștere va crește fără îndoială doar cheltuielile pentru îngrijirea sănătății și numărul de zile absente. Acolo unde există multă presiune, mult stres, cheltuielile pentru îngrijirea sănătății pot fi cu 50% mai mari decât media. Costul absenței este doar mai mare decât costul prezentismului (atunci când angajatul este prezent, dar nu este bine din punct de vedere fizic, psihic sau spiritual și, prin urmare, nu poate să-și facă treaba în mod eficient).

Potrivit unui articol din Harvard Business Review, Asociația Psihologică Americană estimează că stresul legat de muncă costă economia SUA mai mult de 500 de miliarde de dolari pe an și pierde 550 de milioane de zile lucrătoare pe an. În Marea Britanie, 15,4 milioane de zile lucrătoare s-au pierdut în 2017 și 2018 din cauza stresului, depresiei și anxietății legate de muncă. 60-80% din accidentele de muncă sunt cauzate de stres și se estimează că mai mult de 80% din vizitele medicului pot fi atribuite unor forme de stres. Mai mult de jumătate din schimbările de locuri de muncă ar putea fi prevenite dacă stresul ar putea fi gestionat corespunzător la nivelul companiei. Angajamentul și stresul la locul de muncă sunt invers proporționale.

Potrivit unui studiu din SUA realizat de Serxner și colegii săi, persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt cu 150% mai predispuse să sufere de beneficii de boală decât cele cu stres profesional. Depresia și anxietatea costă economiei globale 1 trilion de dolari pe an din cauza productivității pierdute, citește Forbes. Deloitte estimează că sănătatea mintală precară costă 33-42 miliarde de lire sterline pe an pentru angajatorii din Marea Britanie. Dintre acestea, costul absenței și fluctuației este de 8-8 miliarde GBP, iar costul prezentismului este de 17-26 miliarde GBP.

Ce trebuie să faceți dacă sunteți copleșiți de stresul la locul de muncă?

Mediu: dezvoltarea atitudinii și culturii corecte este întotdeauna sarcina numărul unu și este, de asemenea, un mare avantaj dacă liderul nu este „producător de stres”, ci empatic, compasiv, flexibil.

Exercițiu: exercițiile fizice regulate sunt unul dintre cei mai buni amelioratori de stres. Metodele „corp și minte” sunt recomandate în special pentru stres, motiv pentru care a devenit popular să se organizeze cursuri de yoga corporative eficiente.

Ocupare: Proiectarea camerelor liniștite și a zonelor de relaxare, precum și programarea corectă a pauzelor, afectează foarte mult nivelul de performanță și stres. Lucrarea nu este ca un maraton, ci mai degrabă o serie de sprinturi, unde aveți nevoie și de timp de odihnă și regenerare, spunem o pauză de 10 minute după 90 de minute de muncă concentrată.

Evitarea multitasking-ului: Multitasking-ul este un mit care încetinește, afectează productivitatea, distruge creativitatea. Multitasking crește timpul necesar pentru a finaliza fiecare sarcină (cu până la 30%), numărul de erori (până la dublu) și nivelul de stres.

Potrivit unui studiu PwC din 2014, fiecare dolar cheltuit pentru promovarea sănătății mintale este în medie de 2,3 USD, dar în studiul realizat de Deloitte în 2017, randamentul mediu este deja de 4,2 ori .

Sus sănătate mintală sus! Merită!

Autor: dr. Ágnes Szabó, profesor asistent, Universitatea Corvinus din Budapesta; membru al Proiectului Longevitate

ALDANA, S.G. (2001): Impactul financiar al programelor de promovare a sănătății: o revizuire cuprinzătoare a literaturii. American Journal of Health Promotion, 15 (5), p. 296-320. DOI: 10.4278/0890-1171-15.5.296

DEAN, D. - WEBB, C. (2001): Mediile de lucru continuu și multitasking distrug productivitatea, diminuează creativitatea și ne fac nefericiți. https://www.mckinsey.com/business-functions/organization/our-insights/recovering-from-information-overload, descărcare: 09.09.2019.

DR. ÁDÁM MÁRKY (2019): Talentuno Webinar: „Sănătate mintală la locul de muncă”, 10 septembrie 2019.

SEPPÄLÄ, E. - CAMERON, K. (2015): Dovadă că culturile pozitive ale muncii sunt mai productive, https://hbr.org/2015/12/proof-that-positive-work-cultures-are-more-productive, descărcare: 09.09.2019.

SERXNER, S. - GOLD, D.B. - BULTMAN, K.K. (2001): Impactul riscurilor asupra sănătății comportamentale asupra absenteismului lucrătorilor. Journal of Occupational and Environmental Medicine, 43 (4), p. 347-354.

WELLABLE (2019): Studiu: Yoga la locul de muncă scade stresul angajaților, https://blog.wellable.co/workplace-yoga-lowers-employee-stress, descărcare: 09.09.2019.

WILLIS TOWERS WATSON (2016): Sănătatea angajaților și succesul în afaceri.