Traducere revizuită de Károli Gáspár - I

10 Și s-a sculat și a venit la Sarepta; și când a ajuns la poarta cetății, iată, era o văduvă care aduna lemne și i-a zis: Adu-mi, te rog, puțină apă într-un vas. pentru mine să beau. 11 Și s-a întâmplat, în timp ce mergea să aducă apă, că a strigat și i-a zis: „Vino aici, te rog, cu o pâine de pâine în mâna ta”. 12 Și el a spus: Viu este Domnul, Dumnezeul tău, nu am pâine coaptă, ci o mână de făină în siclul meu și puțin ulei într-un ulcior; acum adun puțin lemn și mă duc acasă și îl fac către mine însumi. către fiul meu să mănânce și apoi să moară. 13 Și Ilie i-a zis: „Nu te teme; du-te și fă după cuvântul tău; dar totuși la început mă coaceți o mică prăjitură din ea și aduceți-o aici; și să fii prăjit pentru tine și pentru fiul tău; 14 Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: Faina șechelului nu se va mistui și nu se va lăsa crosa cu ulei, până când Domnul va aduce ploaie pe fața pământului. 15 Și s-a dus și a făcut după spusele lui Ilie și a mâncat, el și casa lui, în fiecare zi. 16 Făina sicrului nu s-a consumat și nici uleiul din borcan nu a fost consumat, după cuvântul Domnului, pe care îl spusese Ilie. (2 Regi 4: 6-6)