Tratamentul gutei și al dietei

Și în Ungaria, medicii sunt diagnosticați din ce în ce mai mult cu gută. Primele atacuri de gută apar la bărbați cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani, iar la femei poate fi de 50 până la 60 de ani. Prevalența bolii este susținută de faptul că, în medie, unul din trei bărbați cu vârsta peste 65 de ani are gută.

Guta este o boală metabolică congenitală

Guta este o boală metabolică congenitală, în urma căreia acidul uric, unul dintre metaboliții corpului nostru, se acumulează anormal în sânge și țesuturi. Dacă rezultatul laboratorului prezintă niveluri ridicate de acid uric, acest lucru poate fi atribuit din două motive: pe de o parte, este posibil să se formeze mai mult acid uric în organism decât în mod normal; pe de altă parte, acidul uric poate să nu fie excretat în urină în cantități suficiente și să rămână în organism.

Deși este o tulburare metabolică congenitală, consumul necorespunzător, consumul excesiv, obezitatea și consumul de alcool sunt printre factorii de risc care contribuie la dezvoltarea bolii. Acești factori de risc sunt tipici societăților moderne, astfel încât guta a devenit mai frecventă în ultimii ani și decenii.

Guta suferă foarte mult

Toate simptomele neplăcute și dureroase ale gutei sunt cauzate de acidul uric. Acidul ureic, care este prezent în concentrații anormal de mari în organism, se depune în articulații și cartilaj. Depunerea apare cel mai frecvent în picioare, degetele de la picioare și articulațiile mâinilor și coatelor, adică în zonele cele mai expuse la frig, unde acidul uric este cel mai probabil să precipite. Acidul uric depus duce la dureri convulsive asemănătoare unei convulsii, care apar adesea noaptea. O criză care apare brusc sau în câteva ore, pe lângă durerea crescută datorată presiunii și mișcării, poate fi însoțită de umflături, încălzire și chiar febră în partea afectată a corpului. Pe lângă alimentația necorespunzătoare și consumul de alcool, răceala și alte boli inflamatorii joacă un rol semnificativ în declanșarea atacurilor de gută. Poate dura mai mult între două atacuri de gută, până la câteva luni, dar este important să știm că depunerea acidului uric în organism continuă în perioada nedureroasă. Procesul lent de depunere poate duce în cele din urmă la deformarea picioarelor, mâinilor, coatelor și a altor articulații.

Cum se tratează boala?

Putem deduce cu ușurință soluția aparent logică: reducerea cantității de acid uric format sau promovarea eliminării acidului uric deja format din organism.

Cum se reduce producția de acid uric?

Acidul uric este alcătuit dintr-un compus numit purină, care este produs de proteine în organism. Odată cu modificările și regimul alimentar, mai puțină purină poate pătrunde în organism și se poate forma mai puțin acid uric din acesta.

Care sunt opțiunile pentru creșterea excreției de acid uric?

Pacienții cu gută ar trebui să consume multe lichide, până la 2,5 litri pe zi, pentru a ajuta acidul uric să treacă prin urină.

În cazul în care dieta și stilul de viață nu funcționează, este posibilă și medicația. Efectul medicamentelor utilizate în gută este de a reduce nivelurile de acid uric prin implicarea în metabolismul acidului uric.

În multe cazuri, o dietă adecvată și consecventă este suficientă pentru a obține o stare asimptomatică: evitând anumite alimente și băuturi, pot fi evitate durerile chinuitoare și guturoase. Pacienții cu gută pot alege dintr-o varietate de delicatese și mese gourmet, în timp ce există o îmbunătățire spectaculoasă a stării lor.

Ce este permis să mănânce și ce este pe lista neagră?

Dieta constă în consumul de alimente sărace în purină. Nu numai alimentele de origine animală, ci și cele vegetale pot conține purină. Carnea și produsele din carne au cel mai mare conținut de purină, astfel încât consumul lor ar trebui redus foarte mult. Acest lucru este valabil mai ales pentru carnea de vită grasă și porc. Persoanele care urmează dieta ar trebui să aleagă șuncă automată sau cârnați slabi peste slănină și cârnați și cârnați. Când pregătiți cantități mici de carne (40-80 g) consumate zilnic, aburul și gătitul ar trebui să fie preferate prăjirii în grăsimi și ulei.

Consumul mai mic de carne trebuie compensat de consumatorii de diete care consumă mai mult lapte și produse lactate. Laptele cu conținut scăzut de grăsimi, smântâna și brânzeturile cu conținut scăzut de grăsimi pot fi consumate în siguranță de către pacienți și utilizate pentru pregătirea meselor.

Dacă pacientul nu este obez sau diabetic, deci nu este necesar să se limiteze aportul de carbohidrați din cauza obezității sau diabetului, este liber să mănânce pâine, prăjituri, paste, biscuiți. Ouăle, făina, orezul sau cartofii nu provoacă un atac de gută.

Legumele și fructele sunt esențiale datorită vitaminelor în care pot fi luate și ar trebui să facă parte din dietă. Unele legume conțin cantități relativ mari de purină, așa că aveți grijă când le consumați; precum fasole, linte și mazăre. Pacienții cu dietă sunt relativ liberi să aleagă dintre fructe.

Vestea bună este că nici nu trebuie să renunțați la gustări: ciocolata și biscuiții sunt liberi să mestece. Cu toate acestea, consumul de semințe oleaginoase (nuci, alune, floarea-soarelui etc.) ar trebui să fie ușor redus.

De regulă, consumul de alcool la pacienții cu gută este strict interzis. Pacienții nu trebuie să renunțe la plăcerea băuturilor cu cofeină, cum ar fi cafeaua și ceaiul, cofeina nu duce la formarea acidului uric.

Astfel, se poate observa că dieta este fezabilă și prin renunțarea la anumite alimente, boala poate fi bine întreținută. Din aceste ingrediente pot fi preparate și mese delicioase, delicioase, care pot fi condimentate într-o varietate de moduri; chiar dacă nu folosiți ardei iute, ardei, hrean și muștar la condimentare.