Subiecte ale Societății Cercetătorilor Studenți

Patomecanismul pancreatitei cronice

Pancreatita cronică este o boală inflamatorie progresivă care duce la modificări morfologice ireversibile și afectarea funcțiilor exocrine și endocrine. Genetica joacă un rol important în patogeneza pancreatitei cronice, în special la copii. În ultimii 20 de ani, rolul factorilor genetici în etiologia pancreatitei cronice a fost studiat pe larg și a fost stabilit un model mecanicist în care activarea prematură a tripsinogenului joacă un rol patogen central. Mai recent, a fost dezvăluit un patomecanism alternativ fără legătură cu activarea accelerată a tripsinogenului intrapancreatic, în care deplasarea indusă de mutație și stresul ER consecvent duc la deteriorarea celulelor acinare și pancreatită. Folosind modele animale de pancreatită cronică determinată genetic, ne propunem să studiem in vivo ambele patomecanisme, dependența de tripsină și căile legate de stresul ER. Mai mult, ne concentrăm, de asemenea, pe identificarea de noi factori de risc genetic în pancreatita cronică utilizând studii de asociere a genelor candidate.

Laboratorul nostru a fost înființat recent ca parte a „Centrului pentru tulburări pancreatice” din cadrul Institutului de Medicină Translațională al Universității din Pécs. În centru, elevii vor avea ocazia să stăpânească diferite tehnici utilizate în genetică moleculară (izolarea ADN/ARN, PCR, RT-PCR, secvențierea Sanger, mutageneză, Western blot), biochimie (cromatografie de afinitate, măsurători ale activității enzimei), cultură celulară și experimentele modelului de șoarece.

Studenții vor avea, de asemenea, posibilitatea de a efectua unele dintre experimentele în laboratorul profesorului Miklos Sahin-Toth (Universitatea din Boston), care este un cercetător de renume mondial în domeniul pancreatitei cronice, concentrându-se pe fondul genetic al bolii. Profesorul Sahin-Toth are un rol dublu în proiecte; el este directorul Centrului pentru tulburări pancreatice de la Universitatea din Pécs și va servi și ca colaborator internațional.

Epidemiologia cancerelor esofagiene și a leziunilor precanceroase în Ungaria

Co-supraveghetor: Dr. TINUSZ, Benedek

Cele două tipuri histologice principale de cancer esofagian sunt carcinoamele cu celule scuamoase și adenocarcinoamele. În mod tradițional, primul este mult mai frecvent, cu toate acestea, în ultimele decenii, incidența adenocarcinoamelor a crescut atât de abrupt, încât în unele țări dezvoltate a depășit deja carcinoamele cu celule scuamoase în ceea ce privește ratele de apariție. În Ungaria nu există studii la scară largă la nivel național care să poată dovedi această tendință.

Scopul nostru cu acest studiu este de a colecta date privind starea epidemiologică, factorii de risc și sistemul de management al pacienților cu cancer esofagian. Aceste descoperiri sunt necesare pentru introducerea anumitor proceduri endoscopice utilizate pentru tratamentul cancerelor esofagiene în stadiu incipient.

Registrul COVID-19

Co-supraveghetor: Dr. OCSKAY, Clementina

Pentru a aborda pandemia SARS-CoV-2, sunt necesare cunoștințe științifice suplimentare și o perspectivă privind factorii de risc, simptomele, evoluția clinică și complicațiile bolii coronavirus 2019 (COVID-19). Registrul internațional, multicentric și prospectiv al grupului de studiu KETLAK, registrul COVID-19 va furniza date pentru a îmbunătăți înțelegerea bolii. Participând la procesul de colectare a datelor, comunicarea cu participanții și analiza datelor, studenții pot obține informații relevante despre prezentarea și tratamentul clinic al COVID-19 și, de asemenea, pot contribui la cunoștințele comunității științifice.

Diabetul zaharat în fibroza chistică (CFRD)

Co-supraveghetor: Dr. SZAKÁCS, Zsolt

Fibroza chistică (CF) este cauzată de o pierdere a mutației funcționale în canalul clorurii CFTR (acum în mod obișnuit deltaF508), care provoacă anomalii în funcția glandelor externe. Este o tulburare complexă care este în principal asociată cu simptome respiratorii și digestive severe și care afectează de obicei și pancreasul. Leziunile parenchimatoase pancreatice pot apărea devreme în viață, chiar și în uter, ducând la dezvoltarea diabetului zaharat legat de fibroza chistică (CFRD). Boala, pe lângă alte cauze rare de diabet, este clasificată ca diabet zaharat de tip 3.

În acest subiect, vom efectua o meta-analiză pentru a investiga metodele utilizate pentru diagnosticarea CFRD. Scopul meta-analizei de precizie a testului de diagnostic este de a compara diferite modalități între ele, clasificându-le astfel. Conform ghidurilor actuale, testul de diagnostic standard de aur este testul oral de toleranță la glucoză (OGTT), dar sunt disponibile mai multe alte modalități (de exemplu, monitorizarea continuă a glucozei, nivelurile glicemiei în jeun și hemoglobina A1C). Rezultatele noastre pot contribui la selectarea celei mai bune (și acum rentabile) opțiuni de diagnostic.

Aspecte terapeutice intensive ale pancreatitei acute

Co-supraveghetor: Prof. Dr. MOLNÁR, Lajos Zsolt

Forma severă de pancreatită acută este similară în aspectul fiziopatologiei și evoluția bolii cu șocul septic. Ambele condiții clinice sunt asociate cu mortalitate ridicată. Deoarece incidența cazurilor severe de pancreatită acută este rară (aproximativ 10% din toate cazurile de pancreatită acută), există doar informații limitate despre evoluția bolii, diagnosticarea și terapia. Scopul grupului nostru de studiu este de a stabili un program extins de cercetare pentru a studia pacienții care necesită îngrijire intensivă sau subintensivă. Pe lângă studiile retrospective, prospective și observaționale, planificăm și studii prospective controlate randomizate. Unul dintre obiectivele noastre principale este extinderea cunoștințelor noastre cu privire la terapia de adsorbție a citokinelor extracorporale, prin urmare inițiam studii clinice multicentrice privind terapia de adsorbție a citokinelor la pacienții cu șoc septic și cu pancreatită acută severă.

Boala osoasă metabolică în boala celiacă

Boala celiacă este o tulburare mediată de imunitate, care afectează aproximativ 1% din populație. Răspunsul imunitar modificat este consecința interacțiunii dintre expunerile genetice (HLA-haplotipuri) și mediul (adică ingestia de gluten). Boala are mai multe semne și simptome intestinale și extraintestinale, ultimul grup include boala osoasă metabolică. Fundalul fiziopatologic al osteoporozei și al osteopeniei este destul de complex: atât expunerea la inflamația sistemică cronică, cât și malabsorbția cu deficiența consecutivă de calciu și vitamina D sunt factori importanți. Singura terapie eficientă cunoscută este privarea pe tot parcursul vieții de gluten (adică dieta fără gluten).

Rămâne controversat dacă boala metabolică osoasă este reversibilă cu o dietă adecvată fără gluten. Scopul subiectului de cercetare este de a efectua o meta-analiză, în care evaluăm densitatea minerală osoasă la momentul diagnosticului și ulterior o dietă fără gluten pentru a determina schimbarea atât la copii, cât și la adulți. Constatările pot contribui la stabilirea indicației scanărilor DEXA cu un timp eficient.

Implicații fiziopatologice și clinice ale bolii celiace (enteropatie sensibilă la gluten)

Diagnosticul bolii celiace este uneori provocator. Pe lângă variabilitatea extraordinară a prezentării clinice, se pot dezvolta simptome intestinale și extraintestinale severe și boli însoțitoare. Unii pacienți se plâng de simptome gastro-intestinale tipice, în timp ce alții prezintă o prezentare atipică (clasificarea Oslo). Fenotipul este adesea complicat de dezvoltarea bolilor autoimune și a complicațiilor celiace. Nu este clar modul în care factorii determină fenotipul clinic. Gradul de afectare a intestinului subțire nu oferă o explicație satisfăcătoare pentru un fenomen care descrie că pacienții pot suferi de malabsorbție severă sau pot fi asimptomatici cu atrofie viloasă totală.

În acest proiect, ne concentrăm asupra fenotipului clinic al bolii celiace prin abordarea diverselor evoluții ale bolii din diferite aspecte. Bolile concomitente (în special bolile autoimune) și modificările subclinice speciale care predispun la rate mai mari de complicații, de exemplu, asocierea dintre parametrii hemorologici și riscul crescut de tromboză, sunt în centrul interesului.

Relația dintre profilul microbiologic și fenotipul clinic în fibroza chistică

Co-supraveghetor: Dr. PÁRNICZKY, Andrea

Fibroza chistică (CF) este cauzată de o pierdere a mutației funcționale în canalul clorurii CFTR (acum în mod obișnuit deltaF508), care provoacă anomalii în funcția glandelor externe. Este o tulburare complexă care este în principal asociată cu simptome respiratorii și digestive severe. La pacienții cu CF, plămânii devin mai susceptibili la infecții bacteriene și pot suferi leziuni pulmonare cronice, ducând la insuficiență respiratorie și chiar la moarte.

În studiu, folosim Registrul CF maghiar pentru a investiga relația dintre tabloul clinic și profilul microbiologic al leziunii pulmonare asociate CF. Scopul cercetării este de a evalua caracteristicile microbiologice și clinice ale populației maghiare CF cu analize statistice. Rezultatele pot contribui la îmbunătățirea calității vieții și a asistenței medicale a pacientului.

Efectele receptorilor colecistochininei (CCK) asupra echilibrului energetic: modificări asociate vârstei și compoziției corpului

Co-supraveghetor: Dr. PÉTERVÁRI, Erika

Colecistochinina administrată periferic sau central provoacă efecte anorexigenice, dar efectele sale catabolice periferice sau centrale complexe pot fi divergente. În periferie, rolul receptorilor CCK1 poate fi dominant, în creier, CCK acționează în principal prin intermediul receptorilor CCK2, dar pot apărea suprapuneri. Ne propunem să clarificăm rolul receptorilor CCK1 și CCK2 în dezvoltarea efectelor anorexigenice și metabolice prin aplicarea periferică și centrală a antagoniștilor specifici ai receptorilor CCK1 și CCK2. Injecțiile acute (intraperitoneale/intracerebroventriculare) și perfuziile cronice similare vor fi aplicate utilizând biotelemetrie și calorimetrie indirectă. Rezultatele noastre anterioare arată că efectele CCK depind de vârstă și de starea nutrițională, astfel încât experimentele descrise mai sus vor fi efectuate în diferite grupe de vârstă ale șobolanilor caracterizați prin stări nutriționale diferite.

Modificări ale simptomelor bolilor obstructive pulmonare bazate pe diferite stări nutriționale și niveluri de activitate fizică în timpul îmbătrânirii la bărbați și femei.

Bolile obstructive ale plămânilor afectează tot mai mulți oameni din întreaga lume. Simptomele acestor boli devin mai severe în timpul îmbătrânirii, ducând la o scădere a calității vieții. Scopul cercetării este de a studia efectele diferitelor diete/stări nutriționale și ale antrenamentului fizic asupra simptomelor bolilor pulmonare obstructive la bărbați și femei.

Contribuția sistemului central de corticotropină la modificările de reglare ale echilibrului energetic legate de vârstă și nutriție

Prevenire și noi opțiuni terapeutice pentru disfuncțiile vasculare induse de o dietă bogată în grăsimi și în diabetul zaharat de tip 1 și tip 2.

Epidemia de obezitate este una dintre cele mai grave provocări de sănătate publică din regiunea europeană: mai mult de unul din doi adulți este supraponderal sau obez. Obezitatea este baza dezvoltării bolilor majore neinfecțioase (cum ar fi sindromul metabolic, hipertensiunea, rezistența la insulină, diabetul zaharat de tip 2, dislipidemia, modificările vasculare patologice ulterioare și ateroscleroza). Prin urmare, obezitatea reduce speranța de viață și reduce calitatea vieții.
Pe fondul complicațiilor cardiovasculare, disfuncția endotelială se dezvoltă înainte de apariția aterosclerozei. Starea inflamatorie cronică a obezității determină un control slab al efectelor endocrine și paracrine ale factorilor derivați de adipocite, care perturbă homeostazia vasculară și contribuie la întreruperea efectelor vasodilatatoare endoteliale și a hipertensiunii arteriale ulterioare. În experimentele noastre, ne propunem să observăm, să inversăm și să prevenim funcțiile vasculare anormale după obezitate cauzată de o dietă bogată în grăsimi și în diabetul zaharat de tip 1 și tip 2, cu o abordare terapeutică nouă prin activarea receptorilor PAC1, VPAC1 și VPAC2.

Investigarea mecanismelor modificărilor termoreglatorii în inflamația sistemică

Co-supraveghetor: Dr. RUMBUS, Zoltán

Inflamația sistemică a corpului (de exemplu, sepsis) este a 10-a cea mai frecventă cauză de deces în lume, solicitând aprox. 1400 de vieți zilnice. În Ungaria,

9.000 de pacienți sunt tratați în unități de terapie intensivă din cauza sepsisului cu o rată a mortalității de 30-60%. Inflamația sistemică este puternic asociată cu modificări ale temperaturii corpului, care este, de asemenea, inclusă în diagnosticul său clinic. Acum pacienții au febră, dar mulți dezvoltă o temperatură corporală mai mică decât în mod normal (hipotermie). Pentru o terapie intensivă de succes și pentru reducerea ratei mortalității inflamației sistemice, este inevitabil să se studieze cu atenție mecanismele fiziologice și patologice implicate, care sunt încă subiecte de cercetare.

Investigarea echilibrului energetic complex la șobolanii insensibilizați cu capsaicină

Pe baza studiilor anterioare, receptorul capsaicinei (cunoscut recent ca canal TRPV1) joacă un rol important în menținerea temperaturii corporale și a masei corporale normale. Prin utilizarea șobolanilor cu canale TRPV1 afectate funcțional (capsaicina desensibilizată), putem modela efectele lipsei de TRPV1 in vivo. Vrem să investigăm modul în care lipsa TRPV1 influențează schimbările legate de vârstă ale echilibrului energetic prin măsurarea modificărilor temperaturii corpului, a masei corporale și a modificărilor efectelor substanțelor anexorgenice centrale și periferice la șobolanii desensibilizați sistematic și intra-abdominal. în funcție de vârstă.

Rolul neuropeptidelor în dezvoltarea febrei induse de lipolizaharide.

Neuropeptidele eliberate din terminațiile nervoase sensibile la capsaicină joacă un rol important în procesele inflamatorii. Se știe, de asemenea, că desensibilizarea capsaicinei - prin mecanisme încă nu clarificate - influențează dezvoltarea febrei induse de lipopolizaharidă bacteriană (LPS). Vrem să investigăm rolul neuropeptidelor derivate ale capsaicinei sensibile la capătul nervului (de exemplu, substanța P, PACAP) și a receptorilor acestora în dezvoltarea răspunsului la temperatura corpului indus de LPS, de asemenea, pentru a studia efectele lor asupra activării termoefectorilor (căldură producție, conservarea căldurii) care sunt recrutați în răspunsul la temperatură.

Rolul canalelor ionice cu potențial de receptor tranzitoriu (TRP) în reglarea echilibrului energetic complex.

Febra, hipotermia, precum și obezitatea și cașexia sunt rezultatele dereglării echilibrului energetic. În cercetarea noastră, intenționăm să studiem ce mecanisme joacă un rol în dezvoltarea dezechilibrului energetic. Presupunem că canalele ionice (cunoscute anterior ca receptorul capsaicinei, recent TRPV1), care pot fi activate de capsaicină, ingredientul înțepător al ardeilor iute, în plus, modificările legate de vârstă ale efectelor anumitor molecule (anabolice și catabolice) asupra alimentelor aportul și metabolismul au un rol remarcabil în aceste mecanisme. Pe baza celor de mai sus, intenționăm să clarificăm rolul TRPV1 și al altor canale TRP în reglarea temperaturii corpului și a masei corporale, cu accent special pe modificările funcționale ale acestora legate de vârstă.