Viață echilibrată și prospețime mentală - Dezvoltarea memoriei Partea 2

allset 27 septembrie 2017.

În articolul nostru anterior am examinat relația dintre memorie și somn, inclusiv interpretarea proceselor de uitare. Această secțiune explorează, printre altele, modul în care un stil de viață sănătos poate contribui la dezvoltarea memoriei, hcum afectează stresul memoria sau este legat numărul relațiilor sociale și al performanței cognitive?.

Este surprinzător cât de mult putem face pentru prospețimea noastră spirituală dacă încercăm să ducem o viață sănătoasă. Exercițiile fizice, o dietă adecvată, menținerea relațiilor sociale și meditația fac, de asemenea, parte dintr-o viață echilibrată.

Stil de viata sanatos

Activitatea fizică regulată are o serie de efecte pozitive. Printre altele, reduce semnificativ riscul de atac de cord, accident vascular cerebral și diabet. Cu toate acestea, puțini știu cât de importantă este îmbunătățirea funcției cognitive și a performanței cognitive. Gomez-Pinilla (2013) a arătat că membrii grupului care au participat regulat la exerciții aerobice au avut performanțe mai bune în sarcinile de memorie, iar volumul hipocampului sportivilor a crescut, de asemenea, comparativ cu cel al non-sportivilor. Mișcarea pe lângă modificările de volum ale fluxului sanguin cerebral și factorii de creștere reglează și disponibilitatea acestuia. De asemenea, reduce efectele dăunătoare memoriei depresiei și stresului și protejează împotriva declinului cognitiv la bătrânețe. Pe baza rezultatelor cercetării deja

mersul pe jos o jumătate de oră pe zi poate declanșa, de asemenea, schimbări semnificative în viața noastră!

Până în prezent, se dezbate dacă există o dietă care ar îmbunătăți memoria. Cercetătorii spun că cei mai mulți factori de risc pentru bolile cardiovasculare pot fi, de asemenea, un factor de risc pentru demență, astfel încât o dietă cu conținut scăzut de grăsimi și inimă poate reduce, de asemenea, șansele de deteriorare a memoriei. Până în prezent, așa-numita dietă mediteraneană s-a dovedit a fi cel mai eficient protector al memoriei, dar încă studiază în mod activ problema.

Relatii sociale

Interacțiunile sociale ne pot îmbunătăți și abilitățile cognitive. Ybarra (2008) și colegii săi au arătat că există o relație puternică între numărul de interacțiuni sociale și performanța cognitivă atât la vârstnici, cât și la tineri. Cu cât se fac mai multe interacțiuni, cu atât pot obține performanțe cognitive mai bune. (Este important de reținut că acesta este doar un rezultat de corelație, deci nu permite o explorare cauză-efect!) Cercetătorii și-au bazat următorul experiment pe performanța tinerilor între 18 și 21 de ani. Au descoperit că interacțiunea socială în această grupă de vârstă îmbunătățește imediat performanța cognitivă. Acest lucru se datorează probabil faptului că alegerea perspectivei, planificarea și tragerea concluziilor pre-activează resursele intelectuale. Acest efect nu poate fi detectat la vârste mai înaintate, dar interacțiunile sociale pot oferi protecție împotriva declinului cognitiv.

Meditația are, de asemenea, un efect benefic asupra memoriei.

Cercetări recente sugerează că meditația poate contribui și indirect la îmbunătățirea funcției cognitive. Cea mai studiată formă de meditație de astăzi se numește antrenament de atenție. Aceasta nu este altceva decât adaptarea meditației budiste la societățile occidentale. Înseamnă o prezență conștientă sau alertă atunci când ne concentrăm atenția asupra momentului prezent și a evenimentelor sale.

Mindfulness este denumirea colectivă a tehnicilor de meditație dezvoltate și cercetate științific, care sunt ușor de înțeles de către oamenii religioși, lipsiți de elemente religioase. Poate fi, de asemenea, utilizat în scopuri psihoterapeutice, deoarece, printr-o viziune lipsită de valoare a unei experiențe (cum ar fi furia), permite ca starea actuală să fie acceptată și apoi eliberată. Iar această capacitate de a accepta ne ajută să ne reglăm emoțiile mai ușor, rezolvând astfel cu atenție atât sarcinile plictisitoare, cât și cele îndelungate. Meditația regulată a atenției ne poate împiedica atenția să se îndepărteze de curriculum, astfel încât să putem obține performanțe mai bune în sarcinile de memorie (Rahl, 2017).

Plăceri și medicamente

Se pune întrebarea în ce măsură consumul de fumat, cafea și alcool afectează procesele de memorie. Recent, mai multe studii au evidențiat faptul că fumatul și nicotina îmbunătățesc, de asemenea, memoria episodică pe termen scurt și memoria de lucru. Din rezultate, putem concluziona că aceste procese pot contribui și la dezvoltarea dependenței. În cazul cafelei și cofeinei, este mai dificil să răspunzi la întrebare, ca și literatura de specialitate

enumeră argumente pro și contra consumului.

În general, consumul regulat de cofeină are un efect pozitiv asupra memoriei pe termen scurt și lung. Dar numai dacă îl consumăm zilnic, cu moderație și aproape întotdeauna în același timp. Cu toate acestea, trebuie să luăm în calcul faptul că retragerea cafelei poate duce la dureri de cap, iritabilitate și scăderea concentrației.

Consumul de alcool (mai ales dacă este regulat și în cantități mari) dăunează, de asemenea, memoriei pe termen scurt, pe termen lung și de lucru. De asemenea, face dificilă absorbția informațiilor noi și amintirea amintirilor. Contrar concepțiilor greșite, însă, alcoolul singur nu distruge celulele nervoase. La rândul său, blochează anumiți receptori din zona hipocampului, determinând neuronii să înceapă să producă steroizi. Și steroizii împiedică formarea memoriei pe termen lung (un exemplu este fenomenul „ruperii filmului”). Unele cercetări recente sugerează că consumul moderat de alcool poate îmbunătăți memoria, dar nu există dovezi concludente care să susțină această afirmație.

Așa-numitele stimulente ale creierului, cunoscute și sub numele de nootropice, devin din ce în ce mai populare. A fost inițial dezvoltat pentru persoanele cu anumite tulburări de memorie (de exemplu, boala Alzheimer, ADHD etc.), dar este folosit și de mulți oameni sănătoși. La ce își pot datora popularitatea? În prezent, nu se cunosc efecte secundare pe termen lung la o populație sănătoasă. Dar, în unele cazuri, nici efectul specific nu poate fi justificat. Cei mai cunoscuți nootropici sunt stimulente precum nicotina, cofeina sau agenții care conțin amfetamine, care îmbunătățesc în mod clar funcția cognitivă. În schimb, ginko biloba, ginseng, acizi grași Omega 3, B6, B12 etc. Suplimentele alimentare „de lux” care conțin vitamine nu ar putea prezenta un astfel de efect.

Stres

Corpul nostru este sub stres hormoni ai stresului deversări în sânge. Unii receptori din hipocampus sunt sensibili la nivelurile de cortizol, deci cu feedback negativ capabil să regleze producția de hormoni. Cu toate acestea, dacă corpul nostru secretă prea mulți dintre acești hormoni,

Stres acut acest efect durează doar pentru o perioadă scurtă de timp, stres cronic cu toate acestea, poate fi chiar permanentă. Acest tip de stres negativ se numește stres, dar există și un aspect pozitiv despre care vorbim rar: eustres. Eustresul poate fi experimentat sub stres scăzut, iar cortizolul produs în acest moment (spre deosebire de suferință) ne îmbunătățește abilitățile cognitive (cum ar fi memoria). În această stare, experimentăm stresul ca o provocare, nu ca o amenințare. Pe măsură ce depășim dificultățile, experimentăm emoții pozitive, cum ar fi speranța sau împlinirea. În general, există o relație inversă în formă de U între stres și performanța cognitivă. Această relație se numește Legea Yerkes-Dodson. Astfel, în teorie, există un nivel optim de stres atunci când performanța noastră este cea mai mare.

Relația dintre nivelul de stres și performanță. Putem vedea că nivelul optim de stres ajută la îmbunătățirea performanței noastre.

Este important de reținut că această relație variază de la individ la individ, deoarece efectele de stres diferite sunt percepute diferit. Aceasta înseamnă că depinde în esență de noi de ceea ce percepem ca stres pozitiv și de modul în care putem profita la maximum de noi înșine. Poate ajuta foarte mult dacă avem tehnicile corecte de gestionare a stresului și dacă avem pe cine să apelăm pentru sprijin social.

Există nenumărate oportunități în fiecare zi pentru a ne menține sănătatea mintală și a ne îmbunătăți memoria. Urmând sfaturile menționate mai sus, ele pot face multe lucruri pentru a vă ajuta să performați mai bine în nenumărate domenii ale vieții, fie la școală, fie la locul de muncă.

Psihologia mentalității este mai mult decât un set de articole interesante. Nu este doar o revistă. În acest scurt videoclip animat, puteți afla despre ce este cu adevărat această platformă unică!