Cele mai frecvente 10 simptome ale deficitului de serotonină

Serotonina este un neurotransmițător a cărui misiune este de a transporta mesaje între anumite celule din corpul nostru. Dacă nu-ți ajunge, nu-ți poți face treaba și contribuie la migrene, tinitus, fibromialgie (durere cronică, sistemică), tulburare bipolară, tulburări nervoase și depresie. GoodTherapy a compilat ceea ce toți ne pot spune despre nivelurile scăzute de serotonină.

Ce face mai exact serotonina?

Cercetătorii studiază funcția serotoninei de mai bine de 60 de ani, timp în care au reușit să exploreze rolul important al neurotransmițătorului în funcția creierului. Serotonina este produsă și de animale și plante, demonstrând că a apărut în viețuitoare într-un stadiu incipient al evoluției.

Neurotransmițătorul este extrem de dificil de izolat, iar o gamă largă de neurotransmițători - precum și factori precum sănătatea umană sau mediul - pot afecta starea mentală și fizică. Acestea, la rândul lor, au făcut dificil pentru cercetători să găsească corelații directe între serotonină și diferite funcții ale creierului.

Medicii au speculat de mult că deficitul de serotonină poate duce la depresie. De fapt, multe antidepresive cresc nivelul serotoninei din creier, totuși unele studii pun sub semnul întrebării efectul neurotransmițătorului asupra dezvoltării depresiei. De exemplu, un experiment efectuat la șoareci în 2014 a constatat că scăderea nivelului de serotonină nu a cauzat depresie, dar ani de cercetare au arătat că unele persoane cu depresie au niveluri de serotonină scăzute genetic.

Multe boli pot provoca simptome ale deficitului de serotonină, de aceea este extrem de important ca diagnosticul să fie pus de un medic pentru un tratament adecvat. Simptomele singure nu indică faptul că cineva are un deficit de serotonină, deoarece persoanele cu niveluri normale de serotonină pot produce simptome, dar lipsa unui neurotransmițător nu duce neapărat la simptome.

Ce cauzează deficitul de serotonină?

În majoritatea cazurilor, medicii nu găsesc o cauză specifică. Unele tulburări genetice moștenite pot afecta capacitatea organismului de a produce serotonină, dar și mulți alți factori pot afecta acest lucru. În plus față de modificările hormonale, cum ar fi tratamentele hormonale, menopauză sau sarcină, afecțiunea se poate dezvolta în timp. De asemenea, contribuie la un nivel scăzut de serotonină în organism dacă nu petrecem suficient timp în zi, dacă nu mâncăm corect, anumite medicamente, precum și stresul cronic.

Cele mai frecvente 10 simptome ale deficitului de serotonină

Este important de reținut că serotonina face parte dintr-un sistem complex. Acesta este motivul pentru care pacienții cu deficit de serotonină suferă adesea și de alte probleme de sănătate. Iată cele mai frecvente simptome ale deficitului de serotonină:

Depresie

Cercetările clarifică din ce în ce mai mult relația complexă dintre depresie și serotonină. Nu este încă clar cum deficitul de serotonină provoacă depresie, dar rezultatele susțin cu tărie acest fenomen. Deficitul de serotonină nu este doar o cauză a depresiei, ci poate fi și un rezultat al afecțiunii, deoarece stresul cronic și traumatismele asociate depresiei contribuie, de asemenea, la dezvoltarea deficitului de serotonină.

Modificări ale calității somnului

Serotonina reglează ceasul intern al corpului, împreună cu somnul, somnolența și trezirea dimineții. Privarea cronică de somn, oboseala, calitatea neregulată a somnului și visele constant vii pot indica, de asemenea, deficit de serotonină.

Durere cronică

Serotonina afectează comportamentul muscular, astfel încât serotonina scăzută poate duce la dureri cronice. Serotonina scăzută este asociată cu fibromialgia, un tip de durere cronică. Pentru pacienții cu fibromialgie, administrarea de antidepresive care cresc nivelul serotoninei poate fi o modalitate eficientă.

Tulburări de memorie sau probleme de învățare

Problemele legate de memorie sau de învățare bruscă pot indica, de asemenea, deficit de serotonină, iar alte simptome ale nivelului scăzut de serotonină, cum ar fi depresia sau lipsa somnului, fac, de asemenea, dificilă concentrarea și învățarea eficientă.

Anxietate

Anxietatea poate indica, de asemenea, dacă nivelurile de serotonină ale organismului sunt prea mici. Debutul brusc al anxietății, adesea fără cauză, este adesea cauzat de niveluri scăzute de serotonină, iar stresul și anxietatea cronică pot reduce, de asemenea, nivelul serotoninei din organism.

Schizofrenie

Mai multe studii raportează niveluri scăzute de serotonină la persoanele cu schizofrenie. Cantități inadecvate de serotonină pot provoca halucinații, tulburări de comportament și modificări bruște ale personalității.

Funcționarea ceasului biologic intern

Serotonina reglează, de asemenea, ritmul biologic al corpului și, deși este obișnuit să ne ridicăm din pat sau să uităm o masă dacă orele noastre interne sunt supărate, aceasta poate duce la probleme grave de somn sau tulburări alimentare. Persoanele care nu urmează niciun sistem în somn sau dietă suferă adesea de o lipsă de serotonină.

Tulburari de alimentatie

Mai multe studii au arătat că persoanele cu niveluri scăzute de serotonină sunt mai predispuse să dezvolte probleme legate de anorexie sau tulburări alimentare. Aceasta poate include dacă cineva mănâncă în mod regulat prea mult sau prea puțin și, în unele cazuri, cele două condiții pot alterna. În plus, unele persoane cu depresie suferă și de anorexie, care se poate datora și serotoninei.

Hiperactivitate

Serotonina scăzută poate provoca, de asemenea, simptome de tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție. Acest lucru poate face dificilă concentrarea și poate face cu ușurință o persoană plictisită cronic sau incapabilă să rămână într-un singur loc pentru o perioadă lungă de timp. Merită să acordați atenție copiilor care au mai multă energie decât media sau tind să fie agresivi.

Demenţă

Studii recente sugerează că nivelurile scăzute de serotonină din creier sunt asociate cu dezvoltarea demenței și pot fi chiar un semn de avertizare timpurie a bolii. Nu este încă clar dacă serotonina scăzută cauzează demență sau este un simptom al bolii, dar este posibil ca nivelurile scăzute de serotonină să crească riscul de a dezvolta demență.

Diagnostic și tratament

Un test de sânge poate determina cu ușurință nivelul de serotonină din organism, dar medicii rareori folosesc această metodă, deoarece multe afecțiuni, cum ar fi metabolismul, receptorii sau hormonii, afectează modul în care corpul procesează serotonina. Din această cauză, este ușor pentru o persoană ale cărei niveluri de serotonină din sânge par normale să fie deficitară în serotonină.

Prin urmare, în loc să examineze nivelurile de neurotransmițător, majoritatea medicilor tratează de obicei simptomele. În funcție de simptomele care apar, medicii folosesc alte teste pentru a exclude alte cauze, cum ar fi deficitul hormonal sau leziunile fizice. Apoi sugerează agenți care pot ajuta la creșterea nivelului de serotonină al organismului. În unele cazuri, schimbările stilului de viață, cum ar fi exercițiile fizice regulate, pot fi justificate.

Deficitul de serotonină este o problemă complexă. Stilul de viață și factorii psihologici joacă adesea un rol central în dezvoltarea acestuia, iar simptomele pot avea un impact grav asupra relațiilor și calității vieții unui individ. În multe cazuri, terapia poate ajuta la rezolvarea problemei, deoarece poate îmbunătăți nu numai calitatea relațiilor noastre, ci și calitatea vieții, dacă știm ce să tratăm.