Cum stresul duce la atac de cord, accident vascular cerebral?

Stresul cronic ar trebui considerat un factor de risc important pentru bolile cardiovasculare și ar trebui să fie examinat și tratat în mod obișnuit, precum și alți factori de risc cardiovascular, potrivit unui studiu realizat de The Lancet.

Un studiu realizat de Ahmed Tawakol și colegii săi dezvăluie modul în care stresul poate crește riscul de atac de cord și accident vascular cerebral, scrie The Lancet într-un comunicat. Cercetătorii de la Spitalul General din Massachusetts și de la Școala de Medicină Icahn din Muntele Sinai au arătat pentru prima dată la oameni că există o asociere între activitatea regiunii cerebrale sensibile la stres, amigdala și riscul bolilor cardiovasculare. Studiul Relația dintre activitatea amigdalară în repaus și evenimentele cardiovasculare: un studiu longitudinal și de cohortă indică, de asemenea, posibile mecanisme prin care stresul duce la boli cardiovasculare.

cord
Fumatul, hipertensiunea și diabetul sunt factori de risc bine cunoscuți pentru bolile cardiovasculare și ar trebui, de asemenea, să fie considerat un factor de risc pentru stresul psihosocial, subliniază revista, care afirmă: experimentele pe animale au identificat anterior o legătură între stres și creșterea activității măduvei osoase; acesta este primul studiu care arată această asociere și la oameni. Studiile anterioare au arătat deja că amigdala este mai activă la persoanele cu tulburare de stres posttraumatic (PTSD), anxietate și depresie, dar un studiu realizat de Tawakol și colegii săi a identificat că această regiune a creierului leagă stresul de un risc crescut de atac de cord și accident vascular cerebral.

Cercetătorii au înregistrat activitatea metabolică a creierului, măduvei osoase și splinei, precum și gradul de inflamație arterială, utilizând o scanare PET/CT combinată cu 18 F-fluorodexoilucoză la 293 de persoane cu vârsta de 30 de ani sau peste, fără boli cardiovasculare sau cancer. Subiecții au fost apoi urmăriți timp de 3 până la 7 ani pentru a determina dacă au dezvoltat boli cardiovasculare. În timpul urmăririi, 22 de persoane au dezvoltat infarct miocardic, angină pectorală, insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral sau boală arterială periferică.

După cum sa dovedit, în cazul lor, cei cu activitate amigdală mai mare au avut un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare și au dezvoltat boala mai devreme decât cei cu activitate amigdală mai mică. O activitate mai mare a amigdalei a fost asociată cu o activitate crescută a măduvei osoase, precum și cu o inflamație arterială mai pronunțată, ceea ce explică parțial creșterea riscului cardiovascular. Potrivit autorilor, mecanismul biologic de bază poate fi o creștere a producției de celule albe din sânge în măduva osoasă la cererea amigdalei, rezultând inflamații și plăci în artere, ceea ce explică dezvoltarea infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral.

În plus față de studiul longitudinal, a fost realizat un alt studiu transversal, în care nivelurile de stres ale 13 pacienți cu PTSD au fost măsurate cu instrumente psihologice, au fost măsurate nivelurile lor de proteine ​​C-reactive și s-a efectuat o scanare PET. Acest studiu a dezvăluit că în cazul lor, cei cu cea mai mare activitate de amigdală au avut niveluri semnificativ mai ridicate de proteină C reactivă inflamatorie și cei cu cele mai mari niveluri de stres au avut cea mai mare activitate de amigdală.

După cum explică cercetătorii, rezultatele lor sugerează că reducerea stresului îmbunătățește nu numai starea mentală, ci și cea fizică și fizică, și s-a arătat că stres cronic trebuie considerat un factor de risc important pentru bolile cardiovasculare și în același mod ar trebui să fie verificate de rutină și tratate eficient, ca și în cazul altor factori de risc cardiovascular.

Într-un comentariu la studiu (Creier stresat, inimă stresată?), Ilze Bot și Johan Kuiper de la Universitatea din Leiden's Center for Drug Research adaugă: În ultimul deceniu, tot mai mulți oameni se confruntă cu stres psihosocial zilnic din cauza creșterea volumului de muncă, nesiguranței locurilor de muncă sau sărăciei și întrucât s-a demonstrat că stres cronic factorul de risc real al bolilor cardiovasculare, este ar trebui să fie integrate în practica clinică zilnică.