„Ești ceea ce mănânci” - percepții și atitudini ale consumatorilor casnici cu privire la alimentația sănătoasă

Abstract

Scopul cercetării noastre este de a cartografia percepțiile, atitudinile și comportamentele legate de alimentația sănătoasă în rândul populației maghiare. Într-un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.500 de persoane, am examinat cât de importantă este alimentația sănătoasă pentru respondenți, ce alimente consideră sănătoase și nesănătoase și câtă atenție acordă unei alimentații sănătoase în timpul meselor.

ceea

Rezultatele arată că, deși sănătatea este importantă pentru consumatori atunci când vine vorba de mese, alte aspecte hedonice sunt mult mai motivante pentru comportamentul lor. Deși consumul devine tot mai conștient, percepțiile asupra sănătății sunt încă superficiale, iar atitudinile consumatorilor reflectă convingerile prezente în percepția publicului general. Diferențele găsite în fiecare grup demografic al eșantionului au fost, de asemenea, analizate în detaliu.

Descărcări

Referințe

Agárdi, I., - Berezvai, Z., - Alt M.-A. (2017): Relația dintre diversificarea internațională, inovație și performanță în comerțul cu amănuntul european de produse alimentare. Revizuirea economică. 64 (7-8) 805-822.

Bernát, A. (2012): Economia sănătății maghiare - sau ne gestionăm bine sănătatea, TÁRKI Társadalomkutatási Zrt., Budapesta, http://docplayer.hu/7943151-Hazai-egeszseggazdasag-avagy-jol-gazdalkodunk-e-az - cu health.html (20/05/2018)

Brávácz, I. (2015): Două dimensiuni ale comportamentului consumatorului de alimente: sănătate și conștientizare a mediului, Universitatea Szent István, Gödöllő, Disertație

Deák, Zs. (2012): Comportamentul corporativ conștient de mediu și valoarea pieței de capital, drd. disertație, Universitatea Corvinus din Budapesta.

Dernóczy-Polyák, A., - Keller, V., - Ercsey, I. (2017): Caracterizarea generației Y pe baza comportamentului alimentar folosind TFEQ. În: Edit Bányai, Beatrix Lányi, Mária Törőcsik (ed.): Reflecție, co-științe, tendințe, consum: Association for Marketing Education and Research (EMOK) XXIII. conferinta nationala. 510-520.

Dörnyei K., - Csordás T., - Gáti M. (2013): Specificitatea informației de comunicare: căutare, prelucrare și recepție de informații. În: D. Horváth, A. Bauer (ed.): Comunicare de marketing - Strategie, noi media, probleme de participare. Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1.3. Capitolul 44-51.

Dörnyei, K. R. - Gyulavári, T. (2016): De ce nu citiți eticheta? Un cadru integrat pentru căutarea informațiilor privind eticheta consumatorilor. Jurnalul Internațional de Studii ale Consumatorilor. 40 (1) 92–100.

Dörnyei K, - Gyulavári T, - Hofmeister-Tóth Á, - Jenes B, - Jentetics K, - Neumann-Bódi E, - Neulinger Á, - Simon J, - Zsótér B (2014): Marketing pentru conștientizarea sănătății - rolul pozitiv de marketing de la conștientizarea sănătății la selecția produselor. În: Lehota J, Berács J, Rekettye G (ed.): Academician Pál Tomcsányi 90 de ani: Satisfacerea nevoilor materiale și intelectuale ale calității vieții cu o abordare de marketing pentru consumatori: Budapesta: Comitetul de economie agricolă al Academiei maghiare de științe agricole Subcomitetul de marketing, 65-91.

Ernszt, I. (2016): Potențialul lui Kőszeg în „turism lent” În: Ferenc Miszlivetz (ed.) Renașterea orașelor mici: Exemplul K ofszeg. 462 p. Szombathely; Kőszeg: Savaria University Press, 2016. pp. 331-363

Ernszt I. - Lőrincz K. (2017): Turismul lent ca direcție de dezvoltare a produsului - Studiu de caz Kőszeg, Comitatus, 2017. Ediție specială, pp. 54-59.

Fehér, A. - Jasák, H. - Polereczki, Zs. - Kövér, Gy. - Molnár, E. - Szabó, S. - Soós, M. - Szakály, Z. - Szente, V. - Szigeti, O. - Szucs, A. (2013): Marketingul alimentar funcțional și dezvoltarea bazată pe piață. Kaposvár: Universitatea din Kaposvár, Facultatea de Economie.

Fotopoulos, C., - Krystallis, A. (2002a): Motive de cumpărare și profilul consumatorului organic grec: un sondaj la nivel național, British Food Journal, 104 (9) 730-764.

Gyulavári, T. - Mitev, A. - Neulinger Á. - Neumann-Bódi. E. - Simon, J. - Szucs, S. (2014): cercetare de bază de marketing. Budapesta: Akadémiai Kiadó.

Hayn, D., - Empacher, C., –Halbes, S. (2005), Trend und Entwicklung von Ernährung im Alltag. Ergeb-nisse einer Literaturrecherche. Teză: Institut für sozialökologische Forschung (ISOE). Frankfurt pe Main (citat de Vetőné 2014).

Hofmeister-Tóth, Á. (2008): Procesul de a deveni consumator în Ungaria. Cercetare OTKA, studiu final.

Horváth, Á., - Fürediné Kovács, A., - Fodor, M. (2005): Efectul valorilor asupra nutriției

Alimentație, nutriție și marketing II. gradul 1-2. Nr. 69-76.

Irala-Estevez, DJ, - Groth, M., - Johansson, L., - Oltersdorf, U., - Prättälä, R., - Martínez-González, MA (2000): Revizuirea sistematică a diferențelor socio-economice în obiceiurile alimentare în Europa: consumul de fructe și legume, European Journal of Clinical Nutrition, 54 9, pp.706-14

Kearney, J. (2010): Tendințele consumului de alimente și factorii determinanți. Tranzacții filozofice ale Societății Regale B. 365, 2793–2807.

Lantos, Z. (2010): Tendințe în sănătate și alimentație sănătoasă. Alimentație, nutriție și marketing. 7 (1) 37-40.

Lehota, J. (2001): Marketingul economiei alimentelor. Budapesta: Műszaki Kiadó.

Mintel, S. (2009): Atitudini față de alimente: Greutate și dietă, Mintel International Group Ltd., Chicago, Illinois, URL: http://oxygen.mintel.com/display/393509/ (21/05/2018)

Molnár, A. (1991): Strategii competitive în industria alimentară. Management (2) 57-63. p.

Neulinger Á. - Simon J. (2011): Modele de consum alimentar și alimentație sănătoasă pe tot parcursul ciclului de viață în Ungaria. Jurnalul Internațional de Studii ale Consumatorilor. 35 (5) 538-544.

Péter, E. - Németh, K. - Kaszás, N. (2014a): Investigarea unui consum de alimente mai conștient de sănătate în județul Zala - Rolul întreprinderilor în conservarea sănătății. Agricultura. 58 (6) 552-563.

Péter, E. - Kaszás, N. - Németh, K. (2014b): Rolul deciziilor conștiente de sănătate în consumul de alimente, Deturope: Jurnalul central european de turism și dezvoltare regională. 6 (1) 66-78.

Pilgrim, F.J. (1957): Componentele acceptării alimentelor și măsurarea lor, American Journal of Clinical Nutrition, 5, 171-175.

Piskóti, I. - Nagy, Sz. - Kovács, A. (2006): Comportamentul consumatorilor pe piața alimentară funcțională. În: Piskóti, I. (ed.): Marketing Kaleidoscope. Gazdász Elasztik Kft. 117-127.

Rützler, H., - Kirig, A. (2007): Food-styles, Bonn, Zukunftsinstitut, pp. 51-86. Shepherd, R. (1990): Psihologia alegerii alimentelor, nutriție și știința alimentelor. 90 (3) 2-4.

Szakály, Z. (2008): Tendințe și tendințe pe piața alimentară funcțională: la ce se așteaptă consumatorul intern? Alimentație, nutriție și marketing. 5 (2-3) 3-11.

Szakály, Z. (2009): Comportamentul sănătății și alimentele funcționale: cum se simt consumatorii casnici? Alimentație, nutriție și marketing. 6 (1-2) 9-18.

Szakály, Z. (2011): Nutrition Marketing, Budapesta: Mõllazda Kiadó.

Szakály, Z. (2017, ed.): Food Marketing, Budapesta, Akadémiai Kiadó. Alți autori: Csapóné Riskó, T - Fehér, A. - Huszka, P. - Jasák, H. - Kiss, M. - Kontor, E. - Lehota, J. - Polereczki, Zs. - Soós, M. -Szabó G.G. - Szakály, Z. - Temesi, Á. - Totth, G.

Szakály, Z. - Pallóné, K. I. - Nábrádi, A. (2010): Marketing pe piața alimentelor tradiționale și regionale. Universitatea din Kaposvár, Universitatea din Kaposvár.

Szakaly, Z. - Szente, V - Szigeti, O. - Szucs, A. (2013): Marketingul alimentar funcțional și dezvoltarea bazată pe piață. SROP-4.2.2/B-10/1-2010-0019 „Dezvoltarea activităților de formare științifică și a atelierelor profesionale ale Universității din Kaposvár”. proiect. Kaposvár: Universitatea din Kaposvár, Facultatea de Economie

Szente, V. (2012): Examinarea obiceiurilor de consum și de cumpărare a alimentelor organice din Ungaria. Alimentație, nutriție și marketing, 1 (1-2) 1-10.

Szente, V., - Széles, Gy., - Szakály, Z. (2006): Examinarea tendințelor comportamentului consumatorilor de alimente, cu accent special pe alimentele strategice Nutriție, hrană și marketing 3. (2) pp. 3-11.

Tomcsányi, P. (2011): Caracteristici de bază ale economiei stilului de viață, știința maghiară, 172 (1) 94–103.

Tóth-Kaszás N. - Keller K. –Péter E. (2017a): Explorarea oportunităților de dezvoltare ale producătorilor locali din județele Zala și Somogy. SATUL, 2017, Institutul Herman Ottó, Budapesta, volumul 32, numărul 1, pp. 35-47, ISSN 0237-4323

Tóth-Kaszás N. - Keller K. –Ernszt I. - Péter E. (2017b): Produs local: mijloace de trai sigure sau supliment, Câștiguri, 2017, volumul 61, numărul 4, pp. 335-354.

Törőcsik, M. (2007). Apariția grupului LOHAS în Ungaria este un nou grup de tendințe de consum care preferă consumul conștient și sănătatea. Alimentație, nutriție și marketing. 4 (1) 41-45.

Törőcsik M. (2011): Comportamentul consumatorilor - Perspective, tendințe, clienți, Akadémiai Kiadó, Budapesta.

Törőcsik, M. (2012): Apariția grupului LOHAS în Ungaria, un nou grup de tendințe de consum care preferă consumul conștient și sănătatea. Alimentație, nutriție și marketing, 4 (1.).

Trichopoulou, A., - Naska, A. - Costacou, T. (2002): Disparities in food foods across Europe, Proceedings of the Nutrition Society, 61 pp. 553-8.

Dna Vetőné, Zs. Mózer (2014): Structura și impactul asupra mediului al consumului de alimente în Ungaria, Marketing și Management, 2014/3.

Vossen, K., - Reinhardt, A. F. (2002): Zukunftsmärkte - Was das Marketing über Kunden der Zukunft wissen sollte. Metropolitan Verlag, Düsseldorf, Berlin. Wier, M., - Calverly, C. (2002): „Potențialul pieței pentru alimentele organice în Europa”, British Food Journal, Vol. 104 (1), 45-62.

Wier, M., - Calverly, C. (2002): Potențialul pieței pentru alimentele organice în Europa, British Food Journal. 104 (1) 45-62.

Zsótér, B. (2016): Sondaj realizat de clienți și angajați înainte de introducerea alimentelor funcționale. EMOK - XXII. Conferință națională - Credibilitate și orientare a valorii în marketing. 493-500.