Gardian al valorilor

18 iulie 2014 14:49

În calitate de angajat al Academiei Slovace de Științe, a câștigat merite atemporale în domeniul capturării și prelucrării costumelor populare și țărănești. A fost corespondent străin al Societății Etnografice Maghiare din 1985, iar munca sa a fost marcată de o serie de Premii maghiare și maghiare. Maghiarii din Slovacia îl știu din programele etnografice ale radioului Patria, putem auzi în continuare serialul său intitulat În peisaje maghiare - despre o înregistrare. Au trecut mai bine de doi ani de când a dat jos microfonul. Cum ai trăit cu el de atunci? Cum privesc în urmă cu ani de muncă? Margit Méry vorbim cu un etnograf.

* Totul a început cu dansul popular ... El a spus că a cântat deja în satul său, Tardoskedde, dar a început să fie interesat de tradițiile și obiceiurile populare ca elev de liceu.

Trecutul meu de dans a început cu adevărat în anii de liceu. Am fost solist în grupul de dans din Komárom: o mireasă din Martos. Fostul meu profesor l-a dus și pe mine și pe Martos la Martos, unde m-au învățat să dansez, așa cum mergeau inițial. De fapt, chiar și atunci am învățat elementele de bază despre cum să scap de cele vechi, să înregistrez dansuri și tradiții. În calitate de profesor, am profitat foarte mult de acest lucru: cu grupul meu de dans am putut preda dansuri originale, colectate de sine.

* Și-a început cariera de educator. Unde a predat?

După cum am menționat, am absolvit Komárom. Am vrut să merg imediat la facultate, dar la acea vreme mama era foarte bolnavă și aveam doi frați mai mici, așa că familia avea nevoie de ajutor, un susținător de întreținere, pentru că mi-ar fi fost greu să trăiesc de la tatăl meu salariu ig am predat în satul meu de opt ani.maturitate diferențială. Mi-a plăcut foarte mult anii de acasă, mi-a plăcut să predau. Am fondat un grup de dans și am colectat dansurile tradiționale ale Tardoskeddy - dansul Tardoskeddas a fost deja coregrafiat de mulți oameni, de ex. Tinerii Inimi au procesat și ei ... Acum Hégli Dusán reproiectează filmul în curtea vechii școli. Mai târziu, am scris disertația mea universitară din dansurile Tardoskeddi. Tatăl meu era, de asemenea, o mare forță motrice în sat la acea vreme, era și moașă când a început școala maghiară și Csemadok. Chiar și astăzi, uneori îmi este dor de casă, dar viața a cerut altceva ... Pe de altă parte, mă bucură faptul că foștii mei elevi încă mai contează pe mine, amintește-mă de mine și este o mare plăcere să fii invitat la ședința lor de clasă ca bine.

* Datorită succesului grupului ei de dans, s-a mutat la Bratislava.

Da, pentru că am jucat cu mare succes în Východna și Strážnice, iar ei ne-au cunoscut și în Csemadok. Așa că într-o zi au venit după mine cu o ofertă de a merge la ei ca expert în dansuri populare ... Am întrebat mult timp pentru că iubeam copiii și mama m-a arestat, dar în cele din urmă pasiunea mea pentru etnografie a câștigat și am venit la Bratislava. Ani de zile am locuit într-un apartament cu Bald Csilla; între timp am aplicat la universitate, specializându-mă în etnografie. Csemadok avea pe atunci aproximativ 170 de grupuri de dans, i-am ajutat profesional și organizatoric. Am fost pe drum trei săptămâni, vizitând satele, vizitând grupurile și pregătindu-le pentru festivaluri.

* Ai reușit să împaci toate acestea cu viața ta de familie? Între timp, s-a căsătorit și fetele s-au născut ...

Nu absolveam facultatea când m-am căsătorit. Soțul meu avea unt. Am cunoscut-o la nunta surorii mele. A predat în Nagymagyar și s-a căsătorit cu un tânăr de acolo care i-a cerut fratelui mai mic al viitorului meu soț să depună mărturie. Așa că m-am căsătorit în ’67, una dintre fetele mele s-a născut în 69, doi ani mai târziu cealaltă ... Am fost în concediu fără plată cu copiii timp de cinci ani și apoi am început să lucrez din nou la Csemadok ca specialist etnografic. Atunci am început să organizez seminarii etnografice de vară și am organizat și expoziții în timpul festivalurilor din Zselíz, Gombaszög.

Seminarul a mobilizat activitățile grupurilor de amatori într-o măsură extraordinară. Din materialul colectat, am compilat apoi materialul pentru expoziția de anul viitor. Am organizat doar un spectacol etnografic intitulat Sursa pură, iar ulterior l-am completat cu spectacole de costume populare numite Dreams Woven into Flowers. Acesta din urmă a avut un ecou extrem de bun, a fost îndrăgit de oameni, a fost chemat în multe locuri cu el, deoarece era o artă populară pură. Cariera mea de bucătar a durat mai mult de douăzeci de ani și, într-adevăr, până astăzi, conștiința se luptă uneori că trebuia să-mi las singure fetele în acel moment: eram pe drum iarna și vara, organizam, colectam, aranjare. Din fericire, niciunul dintre copii nu a ales această piesă.

* Cum a ajuns la Academia de Științe din Slovacia?

În 1980, unul dintre cercetătorii SZTA, Ján Botík, a venit după mine cu propunerea de a organiza o conferință internațională pentru a evalua ce tip de cercetare am făcut până acum în rândul maghiarilor din Slovacia - cu participarea unor cercetători proeminenți din Ungaria și Aici. Atunci am început să lucrez pentru Academia de Științe pe lângă Csemadok, deoarece li s-a oferit o bursă pentru a finaliza colecțiile de costume. Primul meu contract a fost de doi ani și apoi după doi ani am fost chemat la un loc de muncă cu normă întreagă. Așa că am scăpat de Csemadok - deși am regretat numeroasele materiale colectate și colecționarii amatori: Endre Budai, István Böszörményi, Marika Ürge a făcut și o treabă extrem de remarcabilă. Cu toate acestea, la academie, simt că mi-am îndeplinit misiunea. Am prelucrat o mulțime de materiale, două volume de costume, o colecție de basme populare și destul de multe dintre studiile mele au fost publicate și în slovacă.

* Apoi, după schimbarea regimului, a ales radioul în locul lucrării științifice ...

Chiar și când eram capelan, când Gyurcsó Pista a început să promoveze competiția Vânt de primăvară ... am participat și la toate și mi s-a cerut să fiu juriu, chiar și atunci când eram deja angajat al academiei. Am judecat împreună cu Sándor Papp, pe atunci redactor-șef al radioului, și mi-am oferit să merg să lucrez la radio. Mi-am cerut scuze pentru că aveam o slujbă și, în cele din urmă, așa cum am promis, am intrat în redacție într-o zi la sfârșitul lunii noiembrie. Au completat un formular cu mine acolo și, din primul decembrie, am fost angajat cu jumătate de normă. Au fost aruncați în apele adânci. Din ianuarie, serialul meu a început cu obiceiurile de iarnă ... Ca etnograf am știut ce vreau să fac, dar ca radio novice am făcut toate greșelile pe care le-am putut. În Gemer, Vecsek - unde mai aleg un burlac, muzică, baschetbalist, ministru în noaptea de Revelion - am înregistrat patru ore de material, dar am putut să-l tăi numai datorită bunăvoinței colegilor mei ... Mi s-a oferit și un post cu normă întreagă la radio, dar cu jumătate de normă am stat chiar și la academie o vreme pentru a termina organizarea materialelor.

* În programele sale radio, s-a ocupat de mai multe domenii ale etnografiei.

Da, am procesat de ex. obiceiuri festive, muncă și tradiții bisericești ... De asemenea, am început să adun și să mediez cântece populare bisericești. Acest lucru a avut o repercusiune uriașă și am lansat o serie de CD-uri: am început cu mătușa Anna Sütő din Kolon, apoi au venit Gesturile, Lédeci, aș putea lista, ultimul a fost un disc al pieselor lui Mary, cu mare succes.

* De ce ai încetat să lucrezi la radio?

Pe de o parte, din cauza vârstei mele și, pe de altă parte, condițiile nu mai erau în vigoare pentru călătorie. Ar fi imposibil să luați țara cu autobuzul sau trenul. Astfel, doar repetările sunt transmise acum în Patriarh. Este încă expus în peisajele maghiare, deoarece studenții cer astfel de materiale de viață în aer liber. Inițial, mi-a fost dor, dar nu mă plictisesc, o mulțime de material colectat așteaptă să fie procesat și organizat. Am dat câteva dintre materialele mele Institutului Maghiar de Muzicologie, dar în Ungaria au mai rămas o mulțime de înregistrări audio și diapozitive. Ar fi bine să-mi las moștenirea aici, astfel încât să vă puteți adapta la ea ... Sănătatea mea nu este în regulă: folosesc un pacemaker de doisprezece ani și am dificultăți mai ales când vremea se schimbă, nu mă pot apleca, grabă…

* Ar trebui să te odihnești mult, să încetinești ritmul.

Chiar și în vremuri incerte, duminica este un punct sigur. Pentru a supraviețui în ciuda dificultăților economice, are nevoie de sprijinul cititorilor săi. Abonați-vă cu ușurință, online și, dacă puteți, susțineți duminica în plus!

Faceți clic aici pentru a fi în timpul și după epidemie în fiecare duminică de marți!