I. LUMEA CHIMIEI ȘI ATOMILOR

Recomandați documente

Cuprins I. CHIMIE ȘI LUMEA ATOMILOR Reguli de precauție pentru experimentarea în laborator. Nașterea descoperirilor chimice (lectură). Modele atomice. Structura atomului. Radioactivitatea și semnificația acesteia. Energia nucleară (citire). Structura învelișului de electroni. Structura atomică și tabelul periodic. rezumat .

10 12 15 19 22 25 28 32 36

II. LEGĂTURI CHIMICE ȘI INTERACȚIUNI ÎN SETURILE DE MATERIALE Seturi. Legarea ionică și rețeaua ionică. Legătură metalică și rețea metalică. Legătura covalentă. Forma spațială a moleculelor, legarea și polaritatea moleculară. Rețeaua nucleară. Legături secundare. Grila moleculară. Ioni complexi. rezumat .

38 41 45 48 52 55 56 59 61 64

III. SISTEME MATERIALE Sistemele materiale și gruparea acestora. 66 Gaze și amestecuri de gaze. 68 Lichidele. 72 Soluțiile. 74 Dizolvarea. 78 Specificarea concentrației soluțiilor. 81 de solide. 88 Schimbări de stare. 89 Concepte de bază ale chimiei coloidale. 92 Coloizi și sisteme eterogene. 95 Rezumat. 100 IV. REACȚII CHIMICE ȘI TIPURI DE REACȚII Reacții chimice și condițiile lor. 102 Ecuația chimică (stoichiometrie). 107 Condițiile energetice ale reacțiilor chimice. 110

Rata și influența reacției. 114 Echilibru chimic. 119 Influențarea echilibrului chimic. 121 Reacții acido-bazice. 124 Disocierea apei, pH. 126 Neutralizarea. 129 Oxidare și reducere. 134 Numărul și calculul oxidării. 136 Modificarea numărului de oxidare în reacțiile redox. 138 Rezumat. 140 V. ELECTROCHIMIE Celule galvanice. 142 Potențial de electrozi. 147 Direcția reacțiilor redox. 149 Electroliza. 153 Aplicații ale electrolizei. 156 Rezumat. 159 VI. GAZE NOBLE, HIDROGEN, HALOGENI ȘI COMPUȘII LOR Subiectul chimiei anorganice. 162 Gazele nobile. 165 Hidrogen. 168 Halogeni. 171 Clorură de hidrogen și clorură de sodiu. 175 Rezumat. 179 VII. COMPUȘI DIN GRUPUL DE OXIGEN ȘI ELEMENTELE LUI Oxigen. 182 Ozon. 185 Compuși de oxigen ai hidrogenului. 188 Sulf. 195 Sulfură de hidrogen (sulfură de hidrogen) și sărurile sale. 198 Compuși principali ai sulfului care conțin oxigen. 200 Rezumat. 204 VIII. COMPUȘI DIN GRUPUL DE AZOT ȘI ELEMENTELE LUI Azot și amoniac. 206 Oxizi de azot. 210 Oxo acizi azotati si sarurile lor. 212 Fosforul și compușii săi importanți. 216 Rezumat. 221 Lista termenilor tehnici. 224 Un sistem periodic lung de elemente. 226

CUNOAȘTERI CHIMICE GENERALE

STRUCTURA ATOMICĂ ȘI SISTEMUL PERIODIC

32.1. Dmitry Ivanovich Mendeleev (1834–1907) este chimist rus

Are 8 grupuri principale, 8 subgrupuri și 7 perioade. Mai recent, folosim și numerotarea sugerată de IUPAC, unde grupurile din tabelul periodic sunt notate cu cifre arabe de la 1 la 18.

În studiile noastre chimice anterioare, am aflat că un element este un set de atomi cu același număr și că proprietățile chimice ale elementelor sunt determinate în primul rând de numărul și starea electronilor de pe carcasa exterioară a electronilor atomilor lor. Elementele au fost studiate pe baza tabelului periodic.

32.2. Principalele grupe din tabelul periodic

LUMEA CHIMIEI ȘI A ATOMILOR

Atomii din principal și subgrupuri se disting prin „încărcătura” exterioară și a cochiliilor subiacente. Grupurile ** în care se formează aceeași sub-coajă aparțin unui câmp **. Există un număr de grupuri într-un câmp, pe cât există electroni care pot satura o anumită sub-coajă.

33.2. Nivelurile de energie pe orbite nucleare. Energia orbitei la care valoarea (n + 1) este mai mică, dacă este aceeași, este mai mică decât cea a numărului cuantic principal mai mic. Orbita atomică 4fxyz sau 6px are o energie mai mică?

simbol chimic al plăcuței de înmatriculare masă atomică relativă

33.1. Caracteristici atomice care pot fi citite din tabelul periodic

33.3. Sodiul (1) și potasiul (2) au proprietăți similare-

CUNOAȘTERI CHIMICE GENERALE

I. A și II. În atomii aparținând grupurilor principale (grupele 1 și 2), electronul care intră pe placa de înmatriculare crește la orbita s. Structura învelișului lor exterior este ns1 sau ns2. Acești atomi formează câmpul s **. În grupele principale III.A - VIII.A (grupele 13-18), electronii externi sunt așezați pe orbita p, prin urmare sunt atomii câmpului p **. Învelișul lor exterior este de la ns2np1 la ns2np6. În grupurile principale (câmpurile s și p), electronii de valență sunt electronii învelișului exterior. (Numărul lor este același cu numărul grupului principal.) La atomii subgrupurilor care încep cu III.B și se termină cu II.B (grupele 3-12), învelișul exterior nu este saturat. Electronii sunt încorporați în orbitele (n - 1) d sub ns2. Există spațiu pentru 10 electroni pe orbite d. Prin urmare, există 10 atomi în câmpul d ** al fiecărei perioade. În subgrupul AVIII.B, cele trei elemente adiacente sunt mai asemănătoare între ele decât cele subordonate, aici formează un grup. (De exemplu, grupul de fier: fier, cobalt, nichel) Fiecare perioadă începe cu formarea unei învelișuri noi și se termină cu un gaz nobil cu un aranjament de electroni extern ns2np6 (cu excepția primei perioade, care se termină cu atomul de heliu). Cele 8 structuri electronice externe sunt structura gazelor nobile *. Acesta este cel mai mic aranjament de electroni din această perioadă. Atomii se străduiesc să obțină o structură gazoasă nobilă.

34.1. Valența este aceeași în cadrul unui grup major-

numărul de electroni și este egal cu numărul plăcuței de înmatriculare a grupului principal = proton, resp. număr de electroni (principal) grup (A) = număr de electroni de valență perioadă număr = număr de cochilii de electroni

34.2. Schimbarea periodică a datelor atomice. Ar: masa atomică relativă; r: raza atomică; EN: electronegativitate, (caracterizarea capacității de atragere a electronilor a atomilor legați)

Zr Nb Mo Tc Ru Rh Pd Ag Cd In Sn Sb Te

Ti V Cr Mn Fe Co Ni Cu Zn Ga Ge As Se Br Kr

Cs Ba La Ce Pr Nd Pm Sm Eu Gd Tb Dy Ho Er Tm Yb Lu Hf Ta W Re Os Ir Pt Au Hg Tl Pb Bi Po At Rn 87

Fr Ra Ac Th Pa U Np Pu Am Cm Bk Cf Es Fm Md No Lr Rf Db Sg Bh Hs Mt Ds Rg Cn s-field element

34.3. O versiune cu 32 de coloane (fără rearanjare) a sistemului periodic lung de atomi

LUMEA CHIMIEI ȘI A ATOMILOR

CÂT ȘI CUM PROTEJĂ ANTIOXIDANȚII DE PUTERILE LIBERE? Particulele chimice neutre (atomi, molecule, grupări atomice) care conțin electroni nepereche sunt numite radicali (de exemplu, atom de clor, moleculă de dioxid de azot, grup metil). H

Radicalul este o anumită formă electronică de particule chimice.

35.1. Radiatoare radicale în „ambalajul” cel mai potrivit

ÎNTREBĂRI ȘI SARCINI

1. Pe ce bază a sistematizat elementele Mendeleev? Căutați elemente care au fost „prezise” să existe! 2. Ce determină poziția atomului în tabelul periodic? 3. Aflați ce antioxidanți sunt folosiți în industria alimentară! 4. Căutați-l pe World Wide Web! Ce înseamnă că unii radicali sunt teratogeni și mutageni?

LICHIDE Materialele lichide *, prin structura lor, sunt situate între materialele gazoase și cele solide. În lichide, particulele sunt situate semnificativ mai aproape una de alta decât în gaze. Spațiul disponibil nu poate fi umplut, volumul lor este fix. Atracția dintre particule este mai mare decât în stare gazoasă, dar nu suficient de mare pentru a împiedica mișcarea particulelor, astfel încât forma lor nu este constantă. Lichidele iau forma unui vas de reținere. La fel ca gazele, moleculele lichidelor sunt în continuă mișcare. Mișcarea lor este în primul rând rotațională și vibratoare, dar sunt, de asemenea, capabile de mișcare înainte. O moleculă lichidă se poate mișca atunci când se formează un spațiu gol lângă ea, unde poate „sări”. Dacă temperatura lichidelor este crescută, energia cinetică a particulelor crește, astfel încât acestea se deplasează puțin mai departe. Mobilitatea particulelor lichide este confirmată și de faptul că unele dintre moleculele lichidului părăsesc suprafața lichidului ca urmare a mișcării și devin gazoase. Acesta este procesul de evaporare. Există deja un anumit grad de comandă în interiorul fluidelor, dar acest lucru se aplică doar unui mediu restrâns.

72.1. Cum se mișcă particulele într-un lichid?

Umpleți doi cilindri de sticlă cu apă. Așezați cristale de permanganat de potasiu învelite în hârtie de filtru pe un fund și acoperiți puțin brom pe celălalt fund. După un timp scurt, lichidele încep să se coloreze. Mai târziu, culoarea lor devine uniformă. Particulele călătoresc, de asemenea, în locuri mai îndepărtate atunci când se ciocnesc între ele și cu moleculele de apă.

Masa molară g mol

Legătura secundară (cea mai puternică) dintre molecule